În următoarea perioadă, dezbaterea principală din societate va fi dacă ne vaccinăm sau nu. Atmosfera o să fie bruiată de zgomotul unor grupuri extremiste care vor încerca să promoveze minciuni și frică printre oameni.
Dar, în același timp, civilizația noastră trece printr-o revoluție medicală care poate pune capăt amenințării unor viitoare epidemii.
- Cursa pentru vaccin nu numai că a dus la realizarea unuia în timp record, dar a și revoluționat domeniul.
- O cercetătoare furioasă că n-a avut soluții pentru Ebola s-a pregătit din timp pentru întâlnirea cu coronavirusul.
- Un mic laborator de inginerie genetică intră în cursă și primește sprijinul unui medic vizionar – dr. Anthony Fauci.
- Cum să realizezi un vaccin în două zile dintr-un document Microsoft Word.
- Un șef al unui gigant farmaceutic nu crede de la început în gravitatea epidemiei, dar când se îngrijorează, un colaborator îi spune că are o soluție.
- Testarea pe mii de oameni, o operațiune complicată, costisitoare și plină de capcane. Cum s-a ieșit din labirint.
Trei companii au reușit în mai puțin de zece luni să realizeze trei vaccinuri, să le testeze pe zeci de mii de oameni și să obțină o protecție de 90% împotriva coronavirusului care a generat o înspăimântătoare epidemie globală.
Aventura celor trei echipe de cercetători care în locuri diferite din lume – Oxford (Marea Britanie), Mainz (Germania) și Cambridge (Massachusetts, SUA) – au reușit să dezvolte trei soluții împotriva epidemiei într-un timp atât de scurt reprezintă o performanță pe care puțini și-o imaginau la începutul lunii martie.
Oxford/AstraZeneca, BioNTech/Pfizer și Moderna sunt cele trei echipe inteligente, creative, sofisticate și scumpe care au trecut linia de sosire, prezentând sau fiind în curs de a prezenta organismelor de validare din SUA, Marea Britanie și Uniunea Europeană documentațiile pentru aprobarea unor vaccinuri împotriva Covid-19.
În fiecare echipă sunt oameni care și-au dedicat viața cercetării și care se așteptau ca o epidemie să lovească lumea în care trăim. S-au pregătit pentru asta.
Oxford/AstraZeneca - cum să meșterești arma perfectă împotriva tuturor virusurilor actuale și viitoare din gripa unui cimpanzeu
Sarah Gilbert, profesor la Institutul Jenner al Universității Oxford, specializat în microbiologie, s-a antrenat de ani de zile pentru întâlnirea cu coronavirusul.
Pentru ea, aventura realizării acestui vaccin a început în perioada 2014-2016, în timpul epidemiei de Ebola care a luat viața a 11.000 de oameni.
Era a doua oară în ultimii 30 de ani când Ebola făcea ravagii, iar omenirea nu avea un vaccin.
“Trebuia să fim mai bine pregătiți”, și-a spus Sarah Gilbert la vremea respectivă și a decis să găsească o soluție.
Astfel s-a declanșat proiectul intitulat “Epidemia X”, adică realizarea unei formule de vaccinare care să poată fi rapid adaptată pentru orice tip de virus.
Ideea revoluționară a fost să creezi o platformă de vaccinare pe care s-o poți adapta la orice provocare.
UE a comandat 160 de milioane de vaccinuri antiCOVID de la Moderna, anunţă von der Leyen
Vaccinurile clasice se produceau până acum prin atenuarea în laborator a virusului care provoca infecția. Se obținea o versiune mai slabă care, apoi, era injectată în corp. Și astfel, conform principiului Ceea ce nu te ucide te întărește, se obținea o reacție imună a organismului, generând protecție împotriva infectării.
Dar realizarea unui vaccin clasic însemna ani de muncă și serii de posibile încercări nereușite până se realiza calibrarea virusului atenuat astfel încât să declanșeze răspunsul imun necesar.
Sarah Gilbert și echipa sa, folosind ingineria genetică, au creat ChAdOx 1 (Adenovirusul de Cimpanzeu Oxford 1).
Oamenii de știință au colectat un virus banal de gripă dintr-un cimpanzeu bolnav, descrie BBC News procesul, și l-au modificat genetic prin intervenții succesive, creând un instrument de vaccinare care putea fi folosit împotriva oricărui virus, cu condiția să atașezi secvența genetică a acestuia.
Imaginați-vă ChAdOx 1 ca fiind un aspirator modern, iar secvența genetică a virusului e una dintre zecile de perii care vin la pachet cu aspiratorul pe care poți s-o atașezi cu ușurință la țeava acestuia pentru a curăța și cele mai inaccesibile colțuri din cameră.
“Înainte de epidemia de Covid-19, 330 de persoane primiseră vaccinuri pe bază de ChAdOx 1 pentru boli variind de la gripă la virusul Zika, de la cancer de prostată până la boala tropicală chikungunya”, anunță BBC News.
Sarah Gilbert și echipa ei au fost pregătiți. Când, în data de 1 ianuarie 2020, au citit primele știri despre o posibilă epidemie în Wuhan, China, s-au gândit că venise timpul să folosească instrumentul construit în laborator.
Și așa a fost. În plus, a existat și o doză de noroc. La acea oră mulți oameni de știință studiau coronavirusurile. Erau suspecții de serviciu pentru că deja săriseră de două ori de la animale la oameni și generaseră epidemii: SARS, în 2002 și MERS, în 2012. Marea vulnerabilitate a coronavirusului este “proteina spike”, cârligul prin care se agață de celule și transferă încărcătura virală. Aceasta era peria de care avea nevoie Sarah Gilbert ca s-o atașeze la aspiratorul său.
Un alt noroc a fost că noul coronavirus provoca o infecție de scurtă durată, adică “organismul uman era capabil să lupte cu virusul”, povestește profesorul Andrew Pollard din echipa Oxford.
În data de 11 ianuarie, China dă publicității codul genetic al SARS-COV-2, iar echipa Oxford avea acum tot ce-i trebuia pentru a asambla un vaccin. Din acel moment, a început lupta cu timpul.
Moderna - soluția revoluționară prin care un vaccin e realizat în două zile
Două laboratoare au avut o abordare diferită față de Oxford, care a realizat un vaccin clasic cu un virus dezactivat, modernizat prin inginerie genetică.
Moderna și BioNTech au creat o versiune nepericuloasă a virusului, copiind codul genetic al acestuia. Procedura se numește “mesager ARN”, adică această copie, odată intrată în organism, se comportă exact ca virusul original numai că nu are încărcătură infecțioasă, dar declanșează răspunsul imun al organismului.
E pentru prima dată când o astfel de tehnologie a fost folosită pentru a crea un vaccin real. Până acum, s-a lucrat doar în faza experimentală. Ambele variante au generat protecții de peste 95%, ceea ce reprezintă o cifră impresionantă.
Moderna e o companie relativ tânără, iar Stephane Bancel, 48 de ani, președintele executiv al acesteia, a început să lucreze aici în anul 2011, propunându-și să dezvolte această nouă tehnologie de realizare a vaccinurilor.
Prima companie aeriană care anunţă că nu va transporta decât pasageri vaccinaţi antiCovid
Pentru el a fost un pariu. Când a început, nimic nu era sigur. Dar rezultatele spectaculoase obținute în acest domeniu în ultimul deceniu au dus la realizarea unui record. Cercetătorii de la Moderna au fabricat vaccinul împotriva COVID-19 în două zile, după ce codul genetic a fost publicat de China.
Copia genetică a virusului a fost un fișier Microsoft Word, a povestit Bancel pentru New York Times. A fost descărcat în aplicația de generare a vaccinului pe care cercetătorii o aveau pe laptop, iar de acolo s-a dat comanda laboratorului de declanșare a procesului automatizat de creare a serului. Totul a durat două zile, își amintește Stephane Bancel.
Această performanță a convins rapid Guvernul SUA să investească sume mari de bani pentru a dezvolta laboratoarele, facilitățile de producție și de testare a noului vaccin. Investiția în vaccinul Moderna, pentru a-l aduce în faza finală de testare pe 45.000 de oameni, a costat 2,5 miliarde de dolari, iar fără asocierea cu Institutul Național de Boli Infecțioase din SUA, condus de doctorul Anthony Fauci, nu s-ar fi reușit, anunță New York Times.
Fazele de testare sunt extrem de laborioase, implică mii de voluntari, echipe de medici, consultații periodice, colectarea și prelucrarea datelor, studiile pe pacienți și pregătirea documentelor pentru acreditare.
Sprijinul unui medic vizionar ca Anthony Fauci și operațiunea de accelerare a procesului finanțată de SUA au rezolvat această problemă.
BioNTech/Pfizer - un gigant intră în joc și trece primul linia de sosire
În Germania, dr.Ugur Sahin și dr.Özlem Türeci, doi turci soț și soție, care conduceau laboratorul BioNTech, dezvoltau aceeași tehnologie ca Moderna, cea de realizare genetică a vaccinului.
Compania colabora cu gigantul farmaceutic Pfizer într-o serie de proiecte ce vizau dezvoltarea genetică a unor noi generații de medicamente și tratamente.
În data de 1 martie 2020, doctorul Sahin i-a trimis un mesaj lui Albert Bourla, 59 de ani, președintele executiv al Pfizer, în care îl întreabă dacă nu vrea să dezvolte un vaccin împotriva coronavirusului, scrie New York Times.
Doctorul Bourla, un medic veterinar, ajuns CEO-ul companiei din poziția de șef al departamentului de cercetare și testare a medicamentelor pe animale, considera la începutul anului că epidemia nu este atât de gravă încât să necesite “intervenția noastră”, a spus el, conform sursei citate.
Dar în martie, lucrurile deveniseră destul de complicate încât acesta să-și schimbe opinia. A aprobat cererea doctorului Sahin, iar BioNTech a început dezvoltarea vaccinului.
Albert Bourla a știut că realizarea unui vaccin va avea și o importantă componentă politică, așa că strategia lui a fost să țină compania cât mai departe de această zonă.
Donald Trump făcea presiuni imense de la Casa Albă pentru a obține cât mai repede un vaccin pentru a-l folosi ca instrument de promovare în campania electorală.
CEO-ul Pfizer și-a asumat riscul de a pierde 2 miliarde de dolari în cazul unui eșec, dar nu a accesat nicio sumă pusă cu generozitate la dispoziție de guvernele aflate în căutarea unei soluții miraculoase de stopare a epidemiei.
Resursele companiei, procedurile clare, organizarea și experiența i-au ajutat pe BioNTech/Pfizer să treacă primii linia de sosire în ce privește fazele de testare ale vaccinului.
Provocări pe parcursul testării
Toate cele trei laboratoare au avut probleme pe parcursul testelor. Oxford a pierdut un voluntar, iar testarea s-a oprit atât în Europa, cât și în SUA vreme de câteva săptămâni până când a fost realizată o anchetă amănunțită pentru a descoperi dacă decesul voluntarului a avut vreo legătură cu vaccinul.
Concluzia a fost că nu, iar procedura s-a reluat.
Moderna a fost anunțată de autoritățile medicale din SUA la sfârșitul lunii august că în grupul de 30.000 de voluntari sunt prea puține persoane de origine hispanică și de culoare.
A fost obligată să suplimenteze grupul cu 15.000 de persoane pentru a asigura o testare care oferă date pentru toate tipurile rasiale. Aceeași problemă a avut-o și Pfizer, dar gigantul farmaceutic a rezolvat-o mai rapid datorită infrastructurii imense de testare pe care a avut-o la dispoziție.
Acesta a fost motivul pentru care Pfizer a reușit să treacă prima linia de sosire în cea mai nebunească și spectaculoasă cursă din lume - realizarea în timp record a unui vaccin.
Oxford, cel mai ieftin și cel mai practic vaccin
Dintre cele trei soluții, cea propusă de Oxford și AstraZeneca este cea mai ieftină și cea mai practică. Sunt singurii care au anunțat că anul viitor pot produce și livra peste 3 miliarde de doze de vaccin.
Serul lor, deși pentru a atinge o protecție de 90% trebuie făcut în două reprize pe parcursul a 30 de zile, se poate păstra în frigidere normale și are o perioadă de garanție lungă.
Vaccinurile de Moderna și Pfizer trebuie transportate la temperaturi foarte scăzute. Din momentul în care sunt scoase din containerele speciale, perioada de garanție este foarte mică.
Protecția vaccinurilor dezvoltate de cele trei laboratoare câștigătoare este una neașteptat de mare. Vaccinul antigripal are o protecție de maximum 70%, iar condiția de aprobare impusă de Agenția Medicamentului din SUA a fost că va lua în considerare pentru validare doar soluțiile care asigură o protecție de cel puțin 50%.