Dacă am face un sondaj rapid printre miniștrii, secretarii de stat și parlamentarii români asupra elementului care transforma cel mai mult societatea și economia României în următorul deceniu, probabil că puțini ar indica Pactul Verde European.
Acest lucru se vede și în programul de guvernare al Coaliției PNL-PSD-UDMR, așa-numita ’’Coaliția pentru Reziliență, Dezvoltare și Prosperitate’’. Ca să fiu exact, mai degrabă nu se vede și e tratat generic.
Platitudini ca ’’o să armonizăm legislația’’ și ’’Implementarea Strategiei UE…’’ sau referiri la legi care se vor adopta în condițiile în care oricum suntem obligați, fiind directive europene sau politici pe care trebuie să le transpunem în legislația națională. Pactul Verde European e menționat doar de două ori și nici măcar nu e asta principala problemă.
Pactul Verde European e un plan de politici lansat de Comisia Europeană pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și a transforma blocul comunitar în primul neutru din punct de vedere climatic.
Sună pompos, dar se traduce prin reducerea consumului de energie și implicit a emisiilor de gaze cu efect de seră, folosirea surselor de energie regenerabilă, agricultură sustenabilă cu accent pe organic, eliminarea poluării, protejarea biodiversității, transport sustenabil. Până în 2030 (cel puțin).
Cum facem asta? Anvelopăm clădirile, reducem consumul (pierderile) din industrie, ne luăm energia mai mult de la soare și vânt și mai puțin din cărbune și petrol, reciclăm deșeurile, nu mai tăiem pădurile, cultivăm plante și creștem animale în așa fel încât să avem un impact minim asupra mediului și așa mai departe.
Sună simplu, dar pentru asta e nevoie de transformări de proporții mari. Gigantice. De mulți-mulți bani. Și de transformări ale stilului nostru de viață, de transformări ale unor industrii întregi și, uneori, de transformări ale unor regiuni întregi, așa cum sunt cele producătoare de cărbune.
Trebuie subliniat: TOATE ACESTE MĂSURI MERITĂ!
- Cam 25.000 de oameni mor anual doar în România din cauza poluării. Alte multe milioane suferim, în special în zonele industriale și în marile orașe
- Pierdem păduri și specii de plante și animale în ritm alarmant
- Zone întinse, inclusiv arii naturale, sunt acoperite de gunoaie
- Ne confruntăm deja cu fenomene precum deșertificarea (avem ’’Sahara Olteniei’’)
- Terenurile agricole se degradează din cauza folosirii excesive a îngrășămintelor sau pesticidelor
E clar că e nevoie de intervenții hotărâte pentru a implementa acest plan în așa fel încât:
- Economia românească nu doar să nu fie afectată de transformările prin care e obligată să treacă, dar să și devină mai performantă.
2. Să beneficiem de sumele puse la dispoziție de Uniunea Europeană. Spre exemplu, doar în PNRR, din cele 29,2 miliarde de euro pe care le luăm de la UE, ne-am angajat să folosim aproape 12 miliarde pentru a atinge obiectivele verzi ale Pactului. Dincolo de asta, sunt și multe alte zeci de miliarde pe care le putem mobiliza din diverse surse. Ori pierde.
3. Să facem adaptarea populației cât mai ușoară și beneficiile să ajungă la cât mai mulți oameni.
Suntem pregătiți pentru a face față transformărilor aduse de Pactul Verde? Nu prea.
Dezbaterea pe tema asta aproape lipsește de pe agenda publică a Guvernului, deși e de importanță capitală. Simpla prezență la vreo conferință a vreunui director din nu știu ce minister nu înseamnă o dezbatere adevărată.
Însăși faptul că în programul de guvernare Pactul Verde e menționat foarte puțin și pus în ograda Ministerului Mediului e îngrijorător. Nu e nevoie doar de Ministerul Mediului pentru gestionarea efectelor Pactului Verde, e nevoie de o coordonare interministerială care acum nu există, dar și de un forum permanent de dialog cu societatea, de la patronate și sindicate la ONG-uri.
În mod normal un vicepremier ar trebui să se ocupe strict de coordonarea politicilor care țin de Pactul Verde, pe modelul Comisiei Europene. Vreun secretar de stat sau chiar ministru de la Ministerul Mediului nu va avea niciodată greutatea politică, resursele și capacitatea de a coordona ceva de asemenea greutate.
De fapt, nu există nici măcar o politică bine definită în ce privește transformările de mai sus. Există bucăți, de multe ori necoordonate între ele și amânate foarte mult timp. Spre exemplu, Planul Național Integrat pentru Energie și Schimbări Climatice a fost adoptat abia în octombrie 2021, iar o versiune anterioară a sa a primit critici din partea Comisiei Europene și e posibil ca asta să se întâmple și acum.
În ritmul ăsta, previzibil e că, deși multe din beneficiile Pactului vor ajunge oricum la noi, ne vom mișca precum melcii, vom trece prin infringementuri care ne vor face să acționăm, dar după ce am pierdut ani de zile, vom pierde bani și societatea va fi afectată pentru că nu va fi fost pregătită.
Spuneți-mi: Cine se ocupă de Pactul Verde în Guvern?