Am uitat cum să ne bucurăm de timpul nostru liber?

Am uitat cum să ne bucurăm de timpul nostru liber?
Sprijină jurnalismul independent
Donează acum

Muncim din greu pentru a ne putea bucura apoi de mult aşteptatul timp liber, ţelul suprem al eforturilor noastre. Însă ceea ce ar trebui să ne facă fericiţi de fapt mai mult ne stresează, potrivit unui studiu citat de BBC într-un articol construit în jurul întrebării: “Am uitat cum să ne bucurăm de timpul nostru liber?”.

Unii oameni simt o imensă presiune de a valorifica la maximum acest timp liber şi depun eforturi mari în încercarea de a lua cele mai bune decizii cu privire la modul în care să şi-l petreacă, sfârşind prin a se bucura mai puţin de momentul de destindere în sine, scriu jurnaliştii britanici.

ADVERTISING

Mai sunt şi cei care pur şi simplu văd timpul liber ca o pierdere de timp. Au de obicei joburi stresante, bine plătite şi pun pe primul plan productivitatea – în asemenea măsură încât nu se pot bucura de o pauză, ceea ce are un impact negativ asupra sănătăţii lor mintale.

Pentru ambele categorii, problema pleacă de la modul în care percepem şi valorificăm timpul liber astăzi.

Cu 2.000 de ani în urmă, munca era asociată cu ideea de servitute, iar timpul liber cu cea de libertate, explică Brad Aeon, profesor asistent la Universitatea Québec din Montréal. În Grecia antică, de pildă, treburile erau făcute de sclavi, în timp ce păturile înstărite ale societăţii îşi petreceau timpul cu diverse alte activităţi – sportive, artistice, intelectuale – care necesitau efort, dar aduceau în acelaşi timp satisfacţii.

ADVERTISING

În vremea romanilor, timpul liber a început să fie văzut ca o modalitate de a-ţi reface puterile, de a te pregăti pentru a munci mai mult, iar această tranziţie s-a intensificat în timpul Revoluţiei Industriale. Prin secolul al XIX-lea, activităţile recreative asociate cu un anumit statut social s-au schimbat şi ele: printre cei bogaţi era la modă în jurul anului 1893 să plimbe broaşte ţestoase în lesă.

Anat Keinan, profesor asociat la Questrom School of Business din cadrul Universităţii din Boston şi autoarea unui studiu privind valoarea simbolică a timpului, spune că astăzi vedem o nouă tranziţie. Celebrităţile se plâng pe Twitter că nu au viaţă socială şi spun că tânjesc după o vacanţă. Cei cu venituri mari şi de multe ori cu o înaltă educaţie, medici, avocaţi, CEO, sunt de fapt cei care se plâng cel mai mult de lipsa timpului liber.

ADVERTISING

Este alimentată astfel ideea maximizării acestui timp atunci când oamenii iau în sfârşit o pauză. Cheltuiesc mai mult pentru cele mai bune experienţe, se documentează şi planifică cu atenţie activităţile. Uneori se ajunge atât de departe cu anticiparea încât au sentimentul că vacanţa s-a terminat imediat ce a început, potrivit unui alt studiu citat de BBC.

În plus, această alergare după experienţele supreme a transformat vacanţa într-un moment mai stresant ca oricând.

Totul devine o competiţie alimentată de social media, unde utilizatorii postează poze atent alese prin care vor să arate cum îşi petrec acest timp cu activităţi cu înţeles, productive sau spectaculoase, spune Keinan. 

De altă parte sunt cei care urăsc timpul liber. În America, de exemplu, mai multe de jumătate dintre angajaţi nu şi-au luat concediu din 2017, arată un alt studiu. Sunt oameni pentru care timpul liber nu are valoare, chiar şi atunci când acesta nu interacţionează cu atingerea obiectivelor pe care şi le-au propus, spune Selin A Malkoc, profesor asociat la Fisher College of Business din cadrul Universităţii Statului Ohio. Despresia, anxietatea şi stresul sunt adeseori asociate cu această percepţie.

Vestea bună este că există lucruri care îi pot ajuta atât pe cei care vor să intensifice relaxarea, cât şi pentru cei care o evită.

Primul este o relaxare a gândirii centrate pe productivitate, spune Keinan, prin adoptarea unei perspective mai vaste privind viaţa şi anticiparea regretelor pe termen lung.

Pentru cei care vor să se bucure la maximum de timpul lor liber, una dintre recomandările lui Aeon este să facă ceva complet nebunesc în toiul vacanţei, bungee jumping, de exemplu, şi ceva la fel de nebunesc la finalul ei, îmbunătăţind întreaga experienţă.

Celor cărora le este greu să se destindă, Keinan le propune să folosească un “alibi funcţional”, adică o scuză –  cum ar fi beneficiile pentru sănătate şi productivitate ale vacanţei –  pentru a se bucura de ea fără să se simtă vinovaţi.

C.S.

Vezi şi:


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇