Clotilde Armand a dat în judecată Romprest chiar și în numele Consiliului Local al Sectorului 1, în încercarea de a obține acces la contabilitatea societății de salubrizare. Dar a pierdut procesul.
Iată cum s-a desfășurat lupta din instanță și ce șanse mai are acum primarul de sector să aibă acces la documente în baza cărora vrea să stabilească dacă nu cumva Romprest încasează prea mulți bani de la bugetul local.
Pe 22 aprilie s-a înregistrat la Tribunalul București un dosar în care primarul Sectorului 1 (Clotilde Armand), Sectorul 1 (ca unitate administrativ – teritorială) și Consiliul Local al Sectorului 1 s-au îndreptat împotriva Romprest SA.
Aceasta este firma căreia, în baza contractului J077/S/30.06.2008, Consiliul Local i-a delegat pentru 28 de ani serviciul de salubrizare din sector. Perioada de delegare a scăzut, ulterior, la 22 de ani și va rămâne de doar 18 ani, dacă Romprest nu construiește o stație de sortare.
De la preluarea mandatului, Clotilde Armand a susținut că această societate are prețuri prea mari și că bugetul Sectorul 1 - de alfel cel mai bogat dintre cele 6 ale Capitalei - nu poate suporta asemenea cheltuieli.
În consecință, a solicitat de mai multe ori Consiliului Local acordul de a verifica modul în care Romprest își alcătuiește tarifele pentru curățenie. Asta înseamnă, de fapt, că Armand ar trebui să aibă acces la întreaga contabilitate a firmei - de la prețuri de achiziție a materiilor prime, la cheltuieli de funcționare, plăți către subcontractori etc.
Până la acest moment, Romprest a refuzat să îi pună la dispoziție primarului de sector documentele solicitate.
În numele cui poate Clotilde Armand să dea Romprest în judecată
În acest dosar - prin care a cerut instanței să oblige Romprest să-i pună la dispoziție documentele dorite - Clotilde Armand s-a considerat îndreptățită să acționeze nu doar ca primar, ci și ca reprezenant al Sectorul 1 (ca unitate administrativ - teritorială) și al Consiliul Local al Sectorului 1.
Armand a considerat că are acest drept, în baza mai multor prevederi din Codul Administrativ.
În plus, cum fiecare dintre cele trei părți are un rol în executarea contractului de salubrizare cu Romprest, primarul le poate reprezenta pe toate, la judecată, a mai apreciat Armand.
Romprest a susținut că, dimpotrivă, Armand are nevoie de mandat din partea Consiliului Local pentru acest proces, în care îi cere să divulge o cantitate uriașă de informație.
Iar Consiliul - care nu își poate exprima voința decât prin adoptarea de hotărâri - a refuzat în repetate rânduri să voteze pentru mandatarea primarului să demareze această acțiune de solicitare a documentelor, a mai susținut Romprest.
În cele din urmă, instanța a decis că ”admite excepția lipsei calității primarului Sectorului 1 de reprezentant al Consiliului Sectorului 1”.
Cu alte cuvinte, a decis că, în acest caz, primarul nu poate reprezenta Consiliul Local.
Interesant este că, în cele din urmă, Consiliul Local a mandatat-o pe Clotilde Armand, prin intremediul HCL 128/2021, să verifice cheltuielile Romprest. Dar a fost prea târziu. Hotărârea respectivă n-a fost depusă la timp ca probă în dosar. Așa că n-a mai fost luată în considerare de instanță.
În consecință, instanța a anulat cererea de chemare în judecată formulată de Clotilde Armand în numele Consiliului Local al Sectorului 1.
Totodată, luând în calcul mai multe prevederi ale legii speciale pentru serviciile de salubrizare (Legea 101/2006 - n.red.) „și a faptului că are calitate de semnatar al contractului de delegare de gestiune în cauză exclusiv autoritatea deliberativă (Consiliul Local - n.red.) a Sectorului 1 al municipiului București, instanța apreciază că o acțiune derivată din Contractul de delegare a gestiunii prestării serviciilor de salubrizare (...) nu poate fi promovată decât de autoritatea administrației publice locale care a și semnat respectivul contract”.
De fapt, contractul a fost semnat de fostul primar Andrei Chiliman, dar ”în calitate de reprezentat al Consiliului, în temeiul unei hotărâri adoptate în acest sens, iar nu în exercitarea unor atribuții proprii, alături de/împreună cu autoritatea deliberativă”.
În aceste condiții, instanța a decis că „nu este justificată în cauză calitatea procesuală activă a autorității executive (primarul de sector - n.red.) (...) și nici a subdiviziunii administrativ-teritoriale”.
Cu alte cuvinte, instanța a decis că nici primarul Clotilde Armand și nici Sectorul 1 nu au calitate activă în proces. Și le-a respins acțiunea.
Decizia nu e definitivă, iar primarul poate face apel.
Discuția rămâne deschisă: ar trebui sau nu să aibă Clotilde Armand acces la contabilitatea Romprest?
După mai multe încercări, Clotilde Armand a obținut, în cele din urmă, prin intermediul hotărârii de Consiliul Local cu numărul 128, mandat să verifice tarifele practicate de Romprest.
Consiliul Local a mandatat-o, însă, pe Clotilde Armand să verifice modul de stabilire a tarifelor numai ”în conformitate cu prevederile Contractului de delegare (...) și a legislației în vigoare”.
Or, problema este că primarul Sectorului 1 și Romprest interpretează legea în mod diferit. Tocmai de aceea, ajung în instanță.
Spre exemplu, în dosarul de față, potrivit motivării instanței, primarul a considerat că are tot dreptul să aibă acces la documentația cerută de la Romprest pentru că:
- în cazul în care nu știe care sunt cheltuielile reale ale Romprest cu salubrizarea, nu poate ști dacă firma nu stabilește, discreționar, tarife oricât de mari dorește
- eventuale sume pe care Romprest le încasează de la Sectorul 1 peste cele necesare pentru salubrizare și peste limita unui profit rezonabil (de circa 5,5%, în medie) pot fi considerate ajutor de stat plătit de Primăria Sectorului 1. Iar CE interzice plata de ajutoare de stat fără acord prealabil. Or, dacă Romprest n-a încasat astfel de sume în plus, verificarea tarifelor nu va avea consecințe pentru societate. Dacă Romprest a încasat, însă, mai mult decât ar fi trebuit, va fi nevoită să dea banii înapoi.
- fără să știe care sunt cheltuielile nete ale Romprest, Primăria Sectorului 1 nu poate pune în aplicare o măsură impusă de ANRSC, care i-a cerut să calculeze și să recupereze sumele plătite de instituție în plus pentru salubrizare în perioada 1 ianuarie 2017 - 15 septembrie 2019 (când tarifele au fost ajustate cu un indice diferit al prețurilor de consum, ceea ce a dus la creșterea cheltuielor de curățenie - n.red.).
Romprest a susținut, însă, că potrivit legii, modul de calcul al tarifelor se verifică înainte de adoptarea în Consiliul Local. Și că a pus la dispoziție documentele care i s-au cerut în 2012 și 2019, când s-au adoptat tarifele.
În plus, compania de salubrizare a susținut că - de vreme ce este plătită în baza unor tarife aprobate de Consiliul Local - nu s-ar putea spune că încasează ajutor de stat.
Potrivit Romprest, acțiunea ”reprezintă o încercare a doamnei primar de a justifica ceea ce face, adică nerespectarea contractului de salubrizare în derulare (...) și încearcă, prin intermediul instanței, să-și creeze post factum un pretext pentru ceea ce face deja, să nu respecte contractul”.
Între timp, Primăria Sectorului 1 a primit mandat din partea Consiliului Local și să înceapă procedurile de reziliere a contractului cu Romprest. Dar și acel contract prevede că mandatul e condiționat de respectarea contractului (adică și de plata integrală a prestațiilor Romprest, pe care Clotilde Armand refuză să le achite - n.red.).
Rămâne să vedem ce va face Clotilde Armand, în următoarele zile. Până la acest moment, Spotmedia.ro nu a identificat pe portalul instanțelor acțiuni pentru rezilierea contractului cu Romprest.
Citește și:
