Noua realitate generată de pandemia de COVID-19 a determinat o accelerare remarcabilă a procesului de digitalizare în numeroase activități sociale și economice. Însă, în timp ce școala, munca și chiar interacțiunea cu anumite autorități ale statului s-au mutat în mare parte în mediul virtual, în justiție, progresul tehnologic nu a răspuns suficient provocărilor generate de nevoia de distanțare socială, în primul rând din cauza neadaptării cadrului legal aplicabil.
După o așteptare lungă, recent, a fost adoptat un proiect de lege în Parlament, care permite introducerea actului de justiție din România în era tehnologiei. Deși aceste reguli sunt aplicabile doar pe durata stării de alertă instituite în contextul pandemiei, ele reprezintă primul pas spre un sistem care ar putea fi adoptat cu titlu permanent.
Pandemia a îngreunat procesul de inițiere și soluționare a dosarelor de judecată
Conform rapoartelor de activitate ale curților de apel din țară, impactul contextului epidemiologic asupra justiției s-a resimțit atât în scăderea numărului de dosare noi înregistrate în cursul anului 2020 (cu aproximativ 14%, spre exemplu, la nivelul Curții de Apel Cluj), cât și în reducerea numărului de dosare soluționate (Curtea de Apel București a anunțat o scădere cu 10% în această privință), în condițiile în care judecarea altor procese civile, în afara celor de urgență deosebită, a fost suspendată anul trecut timp de două luni. O imagine mai clară asupra situației va fi reflectată în raportul Consiliului Superior al Magistraturii privind starea justiției în anul 2020, așteptat în cursul lunii mai.
În acest context, Parlamentul României a adoptat, în procedură de urgență, pe data de 6 aprilie, proiectul de lege privind unele măsuri în domeniul justiției în contextul pandemiei de COVID-19, cu scopul de a preveni răspândirea virusului în timpul efectuării actului de justiție, inclusiv prin încurajarea digitalizării activității instanțelor. Actul normativ a fost trimis președintelui spre promulgare și va intra în vigoare în termen de trei zile de la publicarea în Monitorul Oficial.
Suspendarea activității instanțelor
Una dintre noutățile introduse de legea recent aprobată acordă instanțelor posibilitatea de a restrânge activitatea de judecată dacă, din motive legate de pandemia de COVID-19, activitatea este grav afectată din cauza numărului judecătorilor și al membrilor personalului auxiliar care se află în carantină sau în izolare.
Similar cu reglementarea aplicabilă pe durata stării de urgență (martie – mai 2020), pe perioada în care are loc restrângerea activității instanței, în materie civilă se vor judeca doar cauzele considerate a fi de urgență deosebită de către colegiul de conducere al curții de apel, în timp ce competența CSM este limitată la a da îndrumări neobligatorii în legătură cu acest aspect. În alte cauze civile, cu excepția celor considerate de urgență deosebită, judecata se amână de drept pe durata restrângerii activității instanței.
Ședințe de judecată prin videoconferință
O măsură care a fost cerută și îndelung așteptată atât de reprezentanții instanțelor, cat și de corpul avocaților, este desfășurarea ședințelor de judecată în materie civilă prin videoconferință, posibilitate care elimină riscul de infectare și, totodată, are avantajul reducerii timpului petrecut în instanță sau în deplasări necesare în acest scop. Măsura se va dispune de către instanță cu acordul părților, fiind necesar ca mijloacele tehnice să asigure integritatea, confidențialitatea și calitatea transmisiunii. Pentru a asigura accesul publicului, instanța va dispune ca ședințele de judecată desfășurate în aceste condiții să se transmită în direct prin mijloace electronice, pe portalul instanțelor de judecată, când este posibil.
În cazul în care părțile se află într-o localitate care nu este în circumscripția instanței competente să judece cauza și nu dispun de mijloacele tehnice care să le permită participarea la ședințele de judecată prin videoconferință, legea prevede că instanța din localitatea în care se află părțile poate pune la dispoziția acestora echipamentele necesare.
Formatul electronic devine regulă
Alte măsuri prevăzute de noua lege vizează utilizarea preponderentă a mijloacelor electronice de comunicare, atât pentru depunerea documentelor la dosarul cauzei, cât și pentru comunicarea actelor de către instanță și executorii judecătorești. Astfel, utilizarea documentelor în format electronic devine regula, nemaifiind doar o excepție.
De asemenea, pe durata în care legea își produce efectele, pragul valoric pentru aplicarea procedurii simplificate referitoare la cererile de valoare redusă este majorat de la 10.000 lei la 50.000 lei
Noile reglementări ar putea fie extinse dincolo de pandemie
Proiectul de lege privind adaptarea și digitalizarea justiției în pandemie poate reprezenta un prim pas în direcția modernizării activității instanțelor din România. Chiar dacă aplicabilitatea legii este limitată pe durata stării de alertă declarată pentru combaterea pandemiei de COVID-19, în funcție de rezultatele măsurilor adoptate, ne putem aștepta la extinderea și generalizarea prevederilor cuprinse în noul act normativ.
Pe de altă parte, însuși textul de lege (prin utilizarea repetată a sintagmei „când este posibil”) denotă faptul că, pe lângă soluții legislative, este necesar și un efort logistic pentru dotarea instanțelor cu tehnologia indispensabilă în vederea digitalizării, precum și instruirea personalului pentru utilizarea acesteia. Primii pași în acest sens au fost anunțați încă de anul trecut de Ministerul Justiției, sub forma unei finanțări de aproape opt milioane de euro pentru dotarea instanțelor cu sisteme de videoconferință și alte echipamente informatice.
Material de opinie de Mihnea Galgoțiu–Săraru, Partener, și Anca Olar, Associate, Reff & Asociaţii | Deloitte Legal
