- Evgheni Prigozhin, proprietarul fabricilor de troli, vizat de sancțiuni;
- Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe, susține că instituțiile din România nu au reacții oficiale la interferențele Rusiei;
- Joe Biden și Vladimir Putin au vorbit de două ori la telefon în ultimele zile;
- La granița cu Ucraina, Moscova a adus peste 80.000 de militari;
Președintele SUA Joe Biden, printr-un ordin executiv, a impus noi sancțiuni Rusiei, cele mai dure din 2018, atunci când regimul Putin a fost pedepsit pentru atacul cu agent neurotoxic desfășurat pe teritoriul Marii Britanii.
Noutatea acestui pachet de sancțiuni constă în faptul că, pentru prima dată din 2016, Kremlinul e “pedepsit” pentru interferența în alegerile din SUA și operațiuni de război cibernetic.
Decizia președintelui SUA vine în contextul în care, la granița cu Ucraina, Vladimir Putin a adus peste 80.000 de militari, mii de tancuri și piese de artilerie. Tensiunile dintre Kiev și Moscova au escaladat, iar președintele Vlodimir Zelensky a cerut ajutorul SUA și NATO.
Ce vizează sancțiunile și cum trebuie înțelese?
Sancțiunile interzic companiilor americane să ia parte la o emisiune de obligațiuni de stat pe care Rusia o va lansa în data de 14 iunie. De asemenea, vor fi expulzați 10 diplomați ruși din Washington.
32 de persoane și entități implicate în operațiuni de influențare a procesului electoral din SUA vor avea interdicție pe teritoriul Americii, iar conturile din străinătate vor fi înghețate.
Principalul vizat de sancțiuni este Evgheni Prigozhin, poreclit “Bucătarul lui Putin”, miliardarul care a creat armata de mercenari Wagner Group care operează în străinătate, Libia, Siria, dar are în subordine și “fabricile de troli”, platforme digitale de pe care se lansează în întreaga lume campaniile de “fake news”.
“Statele Unite au fost victima unor atacuri digitale fără precedent și era de așteptat ca administrația SUA să reacționeze în acest fel”, a declarat pentru SpotMedia.ro Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe al României. Acesta e în prezent președintele PMP.
“Marea Britanie, Franța, Germania, într-un mod foarte serios, au acuzat interferența în procesele electorale. În statele occidentale puternice are loc un proces de asumare publică”, a mai spus Cristian Diaconescu pentru SpotMedia.ro.
“În schimb, la noi văd că e liniște și nu există niciun fel de problemă. Altfel n-am cum să-mi explic. Fie nu s-a întâmplat nimic, fie nu suntem pregătiți să recunoaștem acest lucru la nivel instituțional”, a adăugat acesta, criticând lipsa de reacție a instituțiilor publice din România cu atribuții în acest domeniu.
AUR, campanii digitale cu urme de intervenție străină
La sfârșitul lunii martie, Pressone.ro publica o anchetă semnată de Codruța Simina în care arăta cum paginile de Facebook ale senatorului Diana Șoșoacă sunt promovate intens din străinătate.
De asemenea, într-un articol publicat în SpotMedia.ro la sfârșitul anului trecut, am arătat cum formațiunea AUR “a fost ajutată” să crească exponențial și cu ajutorul unor campanii digitale obscure.
Reacția președintelui american va ajuta Uniunea Europeană care derulează de câțiva ani un program împotriva campaniilor de influențare ale proceselor electorale din statele membre. Programul are mai mult sau mai puțin succes, dar dacă ingerințele vor fi considerate “agresiuni”, atunci lucrurile se vor schimba.
Sancțiunile impuse Rusiei de administrația americană trebuie văzute ca un prim pas dintr-un plan mai larg, care are ca obiectiv stoparea spionajului digital și interferența în procesele electorale ale reprezentanților Kremlinului.
„Opinia noastră este că nicio acțiune pe care o vom întreprinde sau am putea să o luăm în sine nu ar putea modifica direct comportamentul malign al Rusiei”, a spus Jonathan Finer, consilierul principal adjunct pentru securitate națională al SUA, citat de Washington Post.
„Dar acesta va fi un proces care va avea loc în timp și va implica un amestec de presiune semnificativă și găsirea de modalități de a lucra împreună”, a adăugat oficialul american.
Decizia președintelui american poate complica situația de la granița Ucrainei. Trebuie precizat că în ultimele zile au existat două convorbiri telefonice între Joe Biden și Vladimir Putin. În ele s-a vorbit și de posibilitatea unei întâlniri directe între cei doi, pe teritoriul unui stat terț.
Deși, ca urmare a sancțiunilor, întâlnirea dintre cei doi lideri ar putea să se amâne, un canal important de comunicare rămâne deschis.
În ciuda sancțiunilor, SUA au întors din drum două nave de război care trebuiau să sosească în Marea Neagră. Experții interpretează decizia ca un semn că Washingtonul, deocamdată, nu urmărește să tensioneze și mai mult situația din zonă.
Cum răspunde Vladimir Putin?
Kremlinul a reacționat la sancțiuni, avertizând că introducerea lor nu este favorabilă desfășurării în viitorul apropiat a unui summit Biden - Putin, anunță cotidianul Moscow Times.
Ambasadorul SUA John Sullivan a fost convocat la Ministerul de Externe pentru „o conversație dificilă”, cum a numit-o purtătorul de cuvânt Maria Zaharova.
La expulzările diplomatice, Moscova va răspunde printr-o decizie simetrică, susțin experții, și se așteaptă expulzarea a zece diplomați americani ca o formă de represalii.
Ministerul de Externe a anunțat deja că un răspuns rusesc în această privință este „inevitabil”, anunță cotidianul citat.
Yevgeny Prigozhin, asociatul lui Putin, a declarat că a fost sancționat pentru „acțiunile sale umanitare” din Africa, conform Moscow Times.
“Deocamdată nu sunt semne că situația militară de la granița cu Ucraina va degenera. În următoarele trei-patru zile, vom avea o imagine mai clară”, a declarat Cristian Diaconescu.
Introducerea unui nou pachet de sancțiuni împotriva politicii desfășurate de Vladimir Putin înseamnă o schimbare clară de strategie a SUA față de Rusia.
