Renunțarea la cota unică de impozitare și revenirea la impozitarea progresivă a devenit un subiect tot mai dezbătut în ultima vreme. Măsura este dorită de PSD și ProRomânia, dar contestată de Guvernul Orban.
Victor Ponta a scris recent pe Facebook că este necesară această schimbare, ”dupa 15 ani de cotă unică și având în vedere gravele inegalități sociale și economice pe care pandemia de coronavirus le accentuează în fiecare zi ”.
Chiar și economistul-sef al Băncii Naționale a României( BNR), Valentin Lazea, susține reintroducerea impozitării progresive. Într-un articol publicat pe blogul OpiniiBNR, acesta afirmă că există trei motive pentru care un stat ar dori să revină la această măsura și le explică pe larg.
În schimb, premierul Ludovic Orban spune ca ”PNL apăra cota unică, fiind una dintre măsurile liberale cele mai importante, care au avut efecte extrem de favorabile pentru România”.
Am vrut, astfel, să aflăm și care este părerea analiștilor financiari, dar și a oamenilor de afaceri, cu privire la o eventuală renunțare la cota unică. Iar părerea tuturor celor chestionați a fost aceeași: impozitul progresiv nu ar ajuta pe nimeni.
Ba, mai mult, ar fi o lovitură pentru antreprenori, pentru investiții, nu s-ar strânge bani la buget, s-ar încuraja plata la negru sau munca în străinătate.
Totodată, cei cu care am discutat consideră că revenirea la impozitul progresiv este un joc politic, un subiect electoral și un mod de a atrage atenția de la nedeclararea averilor.
Florin Pogonaru: Renunțarea la cota unică ar fi o lovitură pentru spiritul antreprenorial
Cota unică a a stimulat mediul de afaceri, a stimulat investițiile și, pe de altă parte, a debirocratizat plata impozitelor, a declarat pentru SpotMedia.ro Florin Pogonaru, președintele Asociației Oamenilor de Afaceri din România.
Iar a schimba această regulă fiscala, subliniaza el, ar fi o lovitură pentru spiritul antreprenorial, pentru investiții.
”Pentru mediul de afaceri, pe oricine întrebi, că este mic întreprinzător, că este mediu, că este mare, cota unică a stimulat mediul de afaceri, a stimulat investițiile și, pe de altă parte, cel puțin principial, a debirocratizat plata impozitelor.
A schimba această regulă a jocului unde nu cred că mai există o altă măsură fiscală pentru care să avem unanimitate în mediul de afaceri, deci a schimba această regulă fiscală cred că ar fi o lovitură pentru spiritul antreprenorial, pentru investiții etc”, ne-a declarat Florin Pogonaru.
Cota unică nu a permis să se acumuleze bogății
Potrivit președintelui Asociației Oamenilor de Afaceri din România, dacă se dorește astfel să fie impozitate averile mari, subiect discutat la nivelul UE, în România există cei mai puțini oameni bogați din Europa Centrală.
Florin Pogonaru subliniază că, în țara noastră, nu se poate spune că prin cota unică s-a permis să se acumuleze bogații, să se creeze capitaliști veroși români.
”Probabil, dacă este să ne aliniem cu ceea ce se discută pe plan european, și într-adevăr întelegem că este o problemă de concentrarea bogăției la nivel mondial, ar trebui să ne uităm puțin la cazul specific al României. Și deși poate să sune puțin ciudat, o sa vedem că România, în Europa Centrala, are cei mai puțini bogați. Avem mai puțin ca Bulgaria, ca Cehia.
Nu cred, din acest punct de vedere, că cota unică a permis să se acumuleze bogații, să creeze capitaliști veroși români, nu cred că a fost vreo problemă cu așa ceva. Sigur, la nivel european și mondial, se discută impozitarea averilor.
Este un subiect care poate fi abordat oriunde, dar cred că în România acest subiect cu impozitarea averilor ar trebui să înceapă de la declararea averilor și în primul rând de la declararea averilor de către politicieni”, a mai precizat președintele Asociației Oamenilor de Afaceri din România.
Revenirea la impozitul progresiv, o măsură electorală ce nu ar ajuta pe nimeni
Așadar, Florin Pogonaru consideră că tema revenirii la impozitul progresiv, readusă în discuție în această perioadă, este una electorală și care nu ar ajuta pe nimeni.
”Nu ar ajuta pe nimeni. Nu văd pe cine. Putem să ne uităm la gradul de colectare la buget, dar vă spun că în acel moment va fi datorită birocrației, lucrurile se vor complica și colectarea riscă să fie mai mică, așa cum s-a dovedit de fiecare dată. Când birocratizezi o măsura fiscală, gradul ei de colectare în principiu scade.
Este mai mult jucată politic, electoral în momentul de față, ca o măsură populistă în care se arată ”noi vrem sa îi pedepsim pe bogați, vrem să ajutăm marea masă a populației”. Hai să discutăm asta: are România bogați? Hai să îi vedem și noi că poate nu știm. Dar să îi vedem comparativ la Europa Centrală, la cei din jurul nostru. Haideți să vedem la toate țările acestea, cum stăm la procentul ”bogați” și de ce nu are România bogați”, mai spune președintele Asociației Oamenilor de Afaceri din România.
Mai mult, antreprenorul este de părere ca această temă reprezintă și un mod de a atrage atenția de la nedeclararea averilor.
”Bineînțeles că politicienilor nu le arde să spună, să se discute despre impozitarea averilor. Într-un fel este și un mod de a atrage atenția de la nedeclararea averilor. Orice se poate discuta, dar haideți să vedem: pentru România a fost atractivă cota unică? Există masuri comparabile cu cota unică în atragerea investițiilor, inclusiv investițiilor străine?
Să le discutăm și să vedem ce este mai important în momentul de față. Dacă renunțăm la cota unică, pe cine ajută? Poate colectarea la buget? M-aș mira. Pe altcineva nu poate să ajute. Ce dărâmă renunțarea la cota unică? Între altele interesul investițional pentru România și interesul investițional în general, mai ales în această perioadă”, a conchis Florin Pogonaru.
Iancu Guda: O demagogie haiducească de sensibilizare a electoratului
Presedintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), Iancu Guda, consideră, la rândul său, că prin subiectul revenirii la impozitarea progresiva se dorește senzibilizarea electoratului pentru obținerea voturilor la alegerile din toamnă.
Acesta subliniază că prin reintroducerea acestei măsuri fiscale nu se vor obține mai mulți bani la bugetul de stat.
”Este o demagogie haiducească de sensibilizare a electoratului că cei puțini și bogați vor fi supraimpozitați pentru binele celor mulți și săraci într-o luptă de a aduce cât mai multe voturi. De exemplu, la impozitul pe salarii și venit, care venit înseamnă din tot felul de surse, de pe drepturi de autor, dividende, chirii, total buget anul trecut: 23 de miliarde de lei. În condițiile în care veniturile totale ale statului român sunt de 321 de miliarde de lei.
Deci doar 7% din veniturile statului provin din impozit pe salarii și venit. Dacă considerăm doar componenta de salarii, probabil ponderea impozitului pe salariu în total venituri ale statului nu depășește 2%, maximum 3%.
Și atunci se discută pe o componentă insignifianta, în total venituri ale statului, dar cu o conotație mediatică foarte puternică, de a sensibiliza electoratul pe ideea că cei puțini și bogați vor fi impozitați mai mult decât cei mulți și săraci”, a declarat Iancu Guda pentru SpotMedia.ro.
Impozitul progresiv va încuraja plata la negru
Dacă se va reintroduce impozitul progresiv, mulți angajați și angajatori vor strânge mâna să treacă pe cartea de muncă mai puțini bani, iar astfel se va încuraja plata la negru, avertizează Iancu Guda.
În schimb, precizează președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), cota unică nu stimulează economia subterană și se poate urmări mult mai ușor corectitudinea aplicării ei.
”Eu cred că efectele nu vor fi relevante din punct de vede fiscal, este doar un joc politic. Din punct de vedere al economiei subterane, va descuraja toate contractele de muncă ce se află la nivelul plafoanelor și foarte mulți angajați și angajatori vor strânge mâna să treacă pe cartea de muncă mai puțin decât plafonul respectiv, tocmai ca să plătească impozite mai mici și atunci implicit această măsură poate încuraja plata la negru și nu cred că este o măsură bună.
Cota unică de impozit este mult mai ușor de implementat și are efect advers: nu stimulează economia subterană, ba mai mult, poți implementa și urmări mult mai ușor corectitudinea aplicării ei, prin comparație cu o cotă de impozitare progresivă a salariilor”, afirmă Iancu Guda.
În concluzie, spune președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), impactul financiar fiscal va fi foarte mic, pentru că impozitul din salariu reprezintă sub 3% total venituri ale statului.
Gabriel Biriș: Cine a pierdut din cotele progresive? Exact clasa mijlocie
Consultantul fiscal Gabriel Biriș a explicat pentru SpotMedia.ro că, în urma impozitării diferențiate, ce s-a aplicat până în 2004, clasa mijlocie a avut de pierdut.
Și asta pentru că s-a aplicat pentru salarii și alte activități independente, mai exact pentru clasa medie. În schimb, cei cu venituri mari obținute din câștiguri de capital sau din dividende nu au fost afectați.
”Hai să vedem când am avut cote progresive, pe care văd că unii le laudă din nou, la ce s-au aplicat ele. Până în 2004 am avut impozitare diferențiată de la 18% la 40%. S-a aplicat pe veniturile din salarii și din activități independente, în general pentru clasa medie. Pentru că eu nu știu oameni bogați din salariu. Oamenii bogați sunt și au fost bogați din câștiguri de capital, adică din vânzări de companii sau tranzacții imobiliare care în acea vreme erau impozitate cu 1%.
Oamenii bogați mai erau și sunt în continuare din dividende, din companiile pe care le dețin care și atunci, la fel ca și acum, erau impozitate cu 5%. De asemenea, oamenii erau foarte bogați, unul a și ajuns să candideze la prezidențiale, din speculații imobiliare, care nu erau deloc impozitate. Deci cine pierdea din cotele progresive? Exact clasa mijlocie”, ne-a declarat Gabriel Biriș.
La buget au ajuns cu 40% mai mulți bani decât erau înainte cu cota progresivă
Avocatul subliniază că, după introducerea cotei unice, au ajuns la buget mai mulți bani decât cu impozitarea progresivă.
”După introducerea cotei unice și eliminarea unor excepții și o îmbunătățire ușoara a colectării, în 2007 s-a ajuns la 3,8% din PIB. Adică la buget au ajuns cu 40% mai mulți bani decât erau înainte, cu cota progresivă.
Deci cu impozitarea progresivă nu câștiga nici bugetul și nu există nici fondurile clamate acum pentru redistribuire. O sumă de perdanți”, atrage atenția consultantul fiscal.
Mutarea contribuțiilor a creat dezechilibre
Gabriel Biriș consideră că în momentul de față există probleme cu impozitul pe venit, după ce Guvernul PSD a decis în 2018 mutarea contribuțiilor de la angajator la angajat.
”Dacă ne uitam la situația actualăa, avem o problemă cu impozitul pe venit. Pentru că echilibrele au fost stricate în 2018 de către PSD, când cu mutarea contribuțiilor. Ar fi trebuit calculate procentele de contribuție în așa fel încât sumele de plată sa fie la fel ca înainte.
Ca să fie neutru, CAS-ul nu trebuia să fie 25%, ci 21%. Iar CASS-ul nu trebuia să fie 10%, trebuia să fie 8,8%. Ei ce au făcut? Au mărit si CAS-ul și CASS-ul și ca să nu scadă netul oamenilor au scăzut cota unică la impozitul pe venit de la 16% la 10%. Ceea ce a creat niște dezechilibre. Au făcut acest lucru pentru că PSD avea nevoie în campania următoare să mărească pensiile.
Și au luat o halcă de la bugetul de stat, prin scăderea impozitului pe venit din salariu și au mutat-o la bugetul de pensii. Acum, noi ar trebui să ne refacem echilibrele. Să ne uităm care sunt distorsiunile create de efervescența aceasta legislativă din ultimii ani de zile. Și să reparăm ce am stricat. În niciun caz să stricăm ceea ce este bun. Cota unică a adus multe lucruri bune”, ne-a mai declarat Gabriel Biriș.
Adrian Codîrlașu: Impozitul progresiv nu ajută pe nimeni
Și Adrian Codîrlașu, președinte al CFA România, Asociația Analiștilor Financiari Certificați Internațional, consideră că revenirea la impozitul progresiv nu ajută pe nimeni.
Potrivit acestuia, un sistem fiscal corect, ce ar aduce o creștere a veniturilor la buget, îl reprezintă un sistem cu aceleași taxe pentru toți, fără anumite reduceri sau scutiri.
”Opinia mea este că nu ajută. În România impozitul pe care îl platesc acum lucrătorii este unul dintre cele mai mari din UE. Trebuie să luăm nu doar taxa efectivă pe venit, ci și toate celelalte taxe care se aplică pe munca. Și, practic, un lucrător muncește jumătate de an pentru stat.
În același timp sunt foarte multe deduceri, scutiri. Cred că un sistem fiscal corect ar însemna aceleași taxe pentru toți. În sensul renunțării la aceste reduceri sau scutiri de taxe. Și atunci da, vor crește veniturile la buget. Cred că asta este mai degrabă soluția”, a declarat Adrian Codîrlașu pentru SpotMedia.ro.
Munca va fi descurajată
Printre efectele reintroducerii impozitării progresive se numără descurajarea muncii, atrage atenția presedintele CFA România. Totodată, vor fi persoane care vor alege plata la negru sau să lucreze remote pentru firme din străinătate.
”Impozitarea progresivă ar demobiliza oamenii să muncească mai mult. Pentru că ,cu cât se muncește mai mult sau cu cât se pregătesc mai bine ca să ia un salariu mai mare, vor plăti mai mult. Oricum plătești taxe mai mari, pentru că același procent se aplică la o bază mai mare. Să plătească și mai mult, va descuraja munca.
Va fi încurajată munca la negru sau munca în străinătate, mai ales că acum va fi mult mai ușor de lucrat afară remote. Deja foarte multe companii și-au pus la punct infrastructura pentru lucrul remote și le va fi indiferent dacă angajează pe cineva din același oraș sau pe cineva chiar din alta țară. Și poate va fi mai ieftin pentru ele să angajeze din alte țări”, a subliniat Adrian Codîrlașu.
Cota unică a fost adoptată de Guvernul Tăriceanu
Cota unică de impozitare a fost adoptată la finalul lunii decembrie 2004 de către Guvernul Tăriceanu, fiind aplicată atât pentru profitul companiilor, cât și pentru veniturile populației.
Măsura a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2005.
Anterior, în România s-a aplicat impozitarea diferențiată, cu 5 praguri de venit impozabil: 18%, 23%, 28%, 34% si 40%. Veniturile mici nu erau impozitate.