Stresul, depresia, lipsa de mișcare, privarea de somn, alimentația nesănătoasă sunt tot atâția factori care ne afectează sistemul imunitar și, implicit, diminuează efectele benefice ale vaccinării, inclusiv antiCovid-19, de aceea, este foarte important să ne prezentam la vaccinare într-o stare cât se poate de bună, atât emoțional, cât și fizic.
Acestea sunt concluziile după numeroase studii realizate pe întreg mapamondul în ultimii zeci de ani, adică de când omenirea se tot vaccinează împotriva unor boli.
În ceea ce privește Covid-19, este prematur să tragem niște concluzii ferme, dar, în așteptarea studiilor care vor veni, putem să aplicăm ceea ce știm din experiența altor vaccinări.
De exemplu, cercetătorii de la Universitatea de stat din Ohio (SUA) au coroborat 49 de studii făcute pe oameni vaccinați în ultimii 30 de ani și au concluzionat că, dacă factorii menționați mai sus scad răspunsul imunitar la vaccinare, îmbunătățirea stării de sănătate acționează în sens invers, adică pozitiv, relatează Science Daily.
Mai exact, sunt trei direcții urmărite de oamenii de știință: apariția anticorpilor după vaccinare, ritmul scăderii lor ulterioare și intensitatea efectelor secundare ale vaccinului.
Chiar dacă pandemia a ridicat nivelul general de anxietate și depresie, și a sporit anumite efecte negative precum insomia, consumul de alcool, mâncatul excesiv sau sedentarismul, depinde doar de noi să conștientizăm și să acționăm în consecință, în beneficiul propriei sănătăți.
Specialiștii spun că nu e niciodată prea târziu să îmbunătățim situația, contează să facem asta chiar și cu puțin timp înainte de vaccinare, pentru că organismul va reacționa. În bine.
”Dacă putem face aceste schimbări chiar acum, când toată lumea se vaccinează, avem șansa ca răspunsul organismului nostru la vaccin să fie mai rapid, mai robust și de mai lungă durată”, spune Annelise Madison, unul dintre autorii raportului Universității din Ohio, în care sunt investigate reacții ale sistemului imunitar la diverse vaccinuri, de la antigripale la cele împotriva hepatitei B, cu aplicabilitate teoretică și la Covid-19.
Ce să facem și ce nu
Astfel, studiile consultate de aceștia au arătat o legătură clară și directă între nivelul de stres al persoanelor vaccinate și cel al apariției anticorpilor, dar și al scăderii mai rapide a nivelului acestora în timp. Corelații similare s-au făcut și în legătură cu apariția reacțiilor adverse imediat după vaccinare.
Apoi, este foarte important să dormim bine înainte de vaccinare. ”Chiar și o singură noapte de somn bun contează”, spune Janice Kiecolt-Glaser, director la Ohio State's Institute for Behavioral Medicine Research.
Un masaj antistres, 25 de minute de exerciții cu brațele înainte de injecție sau chiar administrarea unor suplimente nutriționale pot fi de ajutor, mai susțin autorii raportului citat.
În schimb, nutriționista americană Dawn Jackson Blatner nu recomandă administrarea de suplimente care, potrivit producătorilor, ar întări pe loc sistemul imunitar, ci susține cu tărie creșterea consumului de fructe, legume, cereale integrale, nuci, semințe sau fasole. Totodată, ea sugerează că este bine ca, în paralel, să reducem consumul de zahăr rafinat și făinoase. Împreună, aceste schimbări în alimentație conduc la un organism mai sănătos, cu o imunitate mai bună.
”A lua o pastilă nu doar că este nenecesar de costisitor, dar îți poate da și un fals sentiment de siguranță. Pastila nu te va face mai puțin stresat sau mai activ fizic, și nici nu va compensa lipsa somnului de calitate”, spune nutriționista, citată de EveryDay Health.
De asemenea, tot ce ne poate ajuta să ne destresăm în perioada vaccinării este extrem de folositor, fie că vorbim despre plimbări în aer liber, despre întâlniri virtuale cu familia și prietenii sau despre vizionarea unor filme relaxante, care să permită evadarea din pandemie și eliberarea de grijile cotidiene.
”Stresul cronic este cunoscut ca inamic al imunității, iar studiile din ultimii ani relevă influența lui asupra anticorpilor care apar după vaccinarea antigripală, de exemplu (...) Dar chiar și în aceasta perioadă, care cauzează atât de multă suferință, oamenii găsesc modalități de a se conecta și a-și produce bucurie. Este modul nostru de a supraviețui și de a răspunde la stres”, se arată într-un articol publicat de cercetătorii de la Universitatea din San Francisco.
”Un somn bun de noapte, înainte și după vaccinare, poate fi un avantaj”, subliniază și cercetătorii citați de WebMD.
The Lancet întărește ideea si, în plus, subliniază faptul că ritmul circadian are un impact asupra sistemului nostru imunitar, ceea ce sugerează că și ora la care ne vaccinăm ar avea o anumită importanță.
”De exemplu, un studiu a arătat că administrarea de dimineață a vaccinului antigripal și a celui împotriva hepatitei A dă rezultate mult mai bune decât vaccinarea pe seară, nivelul de anticorpi fiind aproape dublu după patru săptămâni, efect constatat însă doar la bărbați”, scrie The Lancet.
Bineînțeles, cum era de așteptat, și activitățile fizice desfășurate regulat ajută la întărirea sistemului imunitar și, implicit, la un răspuns mai bun al organismului la vaccin.
Există numeroase studii făcute pe pacienți în vârstă care dovedesc că cei activi au dobândit după vaccinare un nivel crescut de anticorpi, relatează NCBI.
Autorii acestui articol citează un studiu făcut pe femei în vârstă din Singapore, care arată că cele care au mers zilnic cel puțin 18.000 de pași, timp de două săptămâni după vaccinarea antigripală, au avut reacții imune mai rapide și de mai lungă durată, spre deosebire de participantele la studiu sedentare.
Pe de altă parte, așa cum era de așteptat, fumatul scade nivelul de anticorpi obținuți prin vaccinarea împotriva hepatitei B, fapt demonstrat de numeroase studii mai vechi, în timp ce un studiu din 2016 a demonstrat că fumătorii au un risc crescut de non-răspuns la vaccinarea impotriva hepatitei B față de participanții la studiu nefumători, fiind de așteptat ca rezultate similare să se obțină și în cazul Covid-19.
În concluzie, studiile realizate pe parcursul anilor arată limpede că reacția organismului uman la vaccin depinde și de factori pe care nu îi poate schimba, printre aceștia fiind vârsta, sexul, moștenirea genetică, chiar și greutatea la naștere sau perioada de alăptare, se arată într-un amplu articol publicat de Clinical Microbiology Review.
Însă, există factori, precum cei enumerați mai sus, pe care îi putem influența, dacă suntem conștienți și ne dorim să sporim cât mai mult eficacitatea vaccinului pe care am acceptat să ni-l administrăm.