Tensiunea în Donbas – scena unui conflict armat încă din 2014 între forţele proguvernamentale ucrainene şi rebeli separatişti susţinuţi de Rusia – s-a amplificat odată cu acuzaţiile reciproce între Kiev şi Moscova de mobilizare a trupelor şi de pregătiri pentru o posibilă ofensivă, provocând îngrijorarea SUA şi a NATO, comentează sâmbătă agenţia de presă EFE.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Moscova „că-şi arată muşchii” la graniţa cu autoproclamatele republici populare Doneţk şi Lugansk şi îşi sporeşte prezenţa trupelor în zonă sub acoperirea unor exerciţii militare.
În ultimele zile, Kievul a lansat o intensă activitate diplomatică pe lângă partenerii săi internaţionali, în special SUA şi NATO, pentru a avertiza despre escaladarea situaţiei din estul ţării.
Zelenski şi-a asigurat vineri susţinerea preşedintelui american Joe Biden, care şi-a reafirmat "sprijinul de neclintit pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei în faţa agresiunii ruse care continuă în Donbas şi în Crimeea".
Ucraina are asigurat sprijinul SUA în eventualitatea unui conflict cu Rusia. Moscova avertizează
Kievul acuză Moscova de uciderea a patru soldaţi ucraineni la sfârşitul lunii martie de către rebelii separatişti într-o încălcare a încetării focului în vigoare din 2015, ceea ce ridică numărul de morţi în rândurile ucrainene la 20 de la începutul anului, cărora li se adaugă 57 de răniţi.
Conform datelor ONU, conflictul din Donbas s-a soldat cu circa 14.000 de morţi de la declanşarea sa în 2014.
Serviciul de informaţii militare al Ucrainei a tras un semnal de alarmă, denunţând că Rusia a început pregătiri cu scopul de a forţa armata ucraineană să răspundă la "acţiuni ostile" pe linia de demarcare a forţelor în Donbas.
Aceasta ar servi drept scuză pentru ca Rusia să-şi sporească prezenţa militară în teritoriile separatiste din estul Ucrainei prin introducerea unor "unităţi regulate" cu pretinsul scop de a "proteja cetăţeni ruşi", având în vedere că zeci de mii de ucraineni din Donbas au primit deja paşapoarte ruseşti.
"O tentativă a forţelor de ocupaţie ruse de a pătrunde mai mult în adâncul teritoriului ucrainean nu poate fi exclusă", susţine Kievul.
Acest scenariu a fost deja utilizat în 2008 în Osetia de Sud, când trupe georgiene au intrat pe teritoriul regiunii separatiste în urma unor provocări, căzând în capcana Moscovei, potrivit unor experţi independenţi ruşi, ceea ce a declanşat intervenţia militară a Rusiei, sub pretextul "impunerii păcii", care a condus la recunoaşterea independenţei Osetiei de Sud, precum şi a celeilalte regiuni separatiste georgiene Abhazia de către Federaţia Rusă.
"De-a lungul frontierei ucrainene, în zonele ocupate temporar şi în Crimeea au fost desfăşurate 28 de grupuri tactice ruseşti la nivel de batalion", declarase marţi şeful Statului Major al armatei ucrainene, generalul Ruslan Homaceak, în parlament.
Ţinând cont de aceasta,"s-a luat o decizie de consolidare a grupării forţelor comune pe teritoriul regiunilor Doneţk şi Lugansk (la graniţa cu Rusia) şi în sectorul Crimeii", a adăugat el.
Kremlinul a răspuns că Rusia îşi deplasează sau îşi mobilizează trupele pe teritoriul său "după cum îi convine". "Acest lucru nu ar trebui să deranjeze pe nimeni şi nu reprezintă o ameninţare pentru cineva", a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse.
NATO e îngrjorată
Aşa cum au informat surse EFE din cadrul Alianţei cu sediul la Bruxelles, NATO este îngrijorată de "activităţile militare recente la scară largă ale Rusiei în Ucraina şi în împrejurimile sale", problemă care a fost discutată în cadrul reuniunii Consiliului Atlanticului de Nord, care a avut loc joi.
Preşedinţia ucraineană a denunţat circa 600 de încălcări ale armistiţiului de la începutul anului şi a acuzat Rusia că încearcă să "torpileze" procesul de pace, precum şi regimul de încetare a focului în vigoare din februarie 2015 şi care a fost consolidat în iulie 2020.
Prin urmare, pentru a contracara concentrarea de trupe ruse la frontieră şi a preveni eventuale provocări militare, Kievul a propus vineri reprezentantului NATO în Ucraina, Alexander Vinnikov, organizarea de exerciţii comune între armata ucraineană şi trupele aliate.
Măsurile de descurajare ar presupune patrule aeriene comune în spaţiul aerian ucrainean sau, aşa cum a sugerat ambasadoarea canadiană Larisa Galadza, creşterea nivelului de pregătire de luptă a trupelor din ţările Alianţei care se învecinează cu Ucraina.
În cadrul unei convorbiri telefonice cu ministrul de externe ucrainean Dmitri Kuleba, secretarul de stat american Antony Blinken şi-a exprimat "preocuparea" pentru situaţia securităţii în estul Ucrainei.
În acelaşi timp, ministrul apărării Lloyd Austin a mers mai departe, asigurându-l pe omologul său ucrainean Andrei Taran de angajamentul SUA de a ajuta Ucraina să îşi consolideze capacitatea militară pentru a se putea apăra mai eficient împotriva agresiunii ruse, potrivit departamentului său.
"În cazul escaladării agresiunii ruse, SUA nu vor lăsa Ucraina singură şi nu vor permite ca aspiraţiile agresive ale Rusiei împotriva Ucrainei să se realizeze", a declarat Austin, potrivit Kievului.
În replică, Peskov a avertizat vineri că o posibilă desfăşurare a trupelor SUA pe teritoriul ucrainean va duce la creşterea tensiunilor în apropierea frontierelor ruse şi a spus Moscova va fi constrânsă atunci să adopte măsuri suplimentare de securitate.