Comisia Europeană a adoptat, luni, Raportul intermediar privind politicile climatice ale UE, publicat anual, care prezintă progresele înregistrate de UE în ceea ce priveşte reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în 2019, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar.
Potrivit acestui raport, anul trecut în cele 27 de state membre ale UE, emisiile de gaze cu efect de seră au scăzut cu 3,7% de la un an la altul, în timp ce PIB-ul a crescut cu 1,5%. În prezent, nivelurile emisiilor sunt cu 24% mai mici faţă de nivelurile din 1990.
"Uniunea Europeană dovedeşte că reducerea emisiilor este posibilă concomitent cu asigurarea creşterii economice. Raportul de astăzi confirmă însă încă o dată că este necesar să ne intensificăm eforturile în toate sectoarele economiei pentru a ne atinge obiectivul comun al neutralităţii climatice până în 2050.
Tranziţia este fezabilă dacă ne respectăm angajamentul şi dacă profităm de oportunităţile oferite de redresare pentru a reimpulsiona economia într-un mod mai ecologic şi mai rezilient şi pentru a crea un viitor sănătos şi sustenabil pentru toţi", a declarat vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans.
Emisiile care fac obiectul sistemului de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS) au înregistrat cea mai mare reducere în 2019, scăzând cu 9,1%, adică aproximativ 152 de milioane de tone de dioxid de carbon echivalent, faţă de 2018.
Această scădere s-a datorat mai ales sectorului energiei electrice, în care emisiile au scăzut cu aproape 15%, în principal ca urmare a înlocuirii producţiei de energie electrică pe bază de cărbune cu producţia de energie electrică din surse regenerabile şi pe bază de gaze naturale.
Emisiile din sectorul industrial au scăzut cu aproape 2%. Emisiile verificate generate de aviaţie, care acoperă în prezent doar zborurile din Spaţiul Economic European, au continuat să crească modest faţă de 2018, respectiv cu 1%, adică cu aproximativ 0,7 milioane de tone de dioxid de carbon echivalent.
Emisiile nereglementate de EU ETS, cum ar fi cele generate de sectoarele industriale care nu fac obiectul ETS, de transporturi, clădiri, agricultură şi deşeuri, nu au înregistrat nicio schimbare semnificativă faţă de nivelurile din 2018.
Cheltuielile UE pentru politicile climatice, finanţarea tehnologiilor verzi, implementarea de noi soluţii şi cooperarea internaţională au crescut în 2019 şi vor înregistra o nouă creştere în contextul redresării Europei în urma pandemiei de COVID-19.
Veniturile din licitaţiile din cadrul sistemului EU ETS reprezintă o sursă din ce în ce mai importantă de finanţare a combaterii schimbărilor climatice. Între 2012 (anul în care au început licitaţiile în cadrul EU ETS) şi jumătatea anului 2020, statele membre, Regatul Unit şi ţările SEE au încasat în urma licitaţiilor venituri totale de peste 57 de miliarde euro, peste jumătate din această sumă fiind generată numai în 2018 şi 2019. În 2019, veniturile totale din licitaţii au depăşit 14,1 miliarde euro.
Din acest total, un procent de 77% va fi utilizat în scopuri legate de climă şi energie, cu 7 puncte procentuale mai mult decât cota de 70% raportată în 2018. În plus, tot mai multe proiecte din domeniul climei care primesc fonduri UE sunt finanţate prin monetizarea certificatelor de emisii prin programul NER 300, Fondul pentru inovare şi Fondul pentru modernizare.
Raportul intermediar privind politicile climatice, intitulat "Către o Europă neutră din punct de vedere climatic", descrie progresele înregistrate de UE şi de statele sale membre în ceea ce priveşte reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, furnizând totodată informaţii privind evoluţiile recente din cadrul politicii UE în domeniul climei.
Raportul este elaborat de Direcţia Generală Politici Climatice din cadrul Comisiei pe baza datelor transmise de statele membre în temeiul Regulamentului nr. 525/2013 privind mecanismul de monitorizare a climei.