Franţa doreşte o "supervizare internaţională" a acordului de încetare a focului în Nagorno-Karabah

Franţa doreşte o "supervizare internaţională" a acordului de încetare a focului în Nagorno-Karabah

Preşedintele francez Emmanuel Macron a discutat din nou, joi, cu preşedintele azer Ilham Aliev şi cu premierul armean Nikol Paşinian, Franţa dorind o „supervizare internaţională” a acordului de încetare a focului în Nagorno-Karabah, informează AFP.

În timpul acestei noi discuţii, preşedintele francez şi-a exprimat dorinţa ca sfârşitul luptelor să poată „permite reluarea negocierilor de bună credinţă, pentru a proteja populaţia din Nagorno-Karabah şi a asigura reîntoarcerea a zeci de mii de persoane ce şi-au părăsit locuinţele”, a precizat Preşedinţia franceză.

Azerbaidjanul şi Armenia au semnat săptămâna trecută un acord mediat de Rusia, care a pus capăt mai multor săptămâni de confruntări sângeroase în Nagorno-Karabah, regiune separatistă a Azerbaidjanului populată majoritar de armeni.

Însă, potrivit Franţei, acest acord „necesită să fie consolidat”, cu o „clarificare a punctelor importante”, în special cu privire la continuarea negocierilor. „Dorinţa noastră este ca Grupul de la Minsk (ce reuneşte Franţa, Rusia şi SUA ca mediatori, n.r.) să-şi exercite pe deplin rolul pentru a activa modalităţi de supraveghere” a acordului de încetare a luptelor, a precizat Palatul Elysee.

Prin urmare, Parisul cere „o formă de supervizare internaţională a acestui armistiţiu”, pentru ca el să permită reîntoarcerea refugiaţilor, transportul de ajutoare umanitare, întoarcerea (în ţările lor) a combatanţilor străini, în special sirieni aduşi de Turcia, şi o veritabilă negociere a statutului Nagorno-Karabah.

ADVERTISING

Franţa este îngrijorată de posibilitatea ca Turcia să poată, cu acordul Rusiei, să fie asociată la operaţiuni de menţinere a păcii în regiune.

Nagorno-Karabah: micul război, marile întrebări

În opinia Palatului Elysee, Rusia are un interes mai mare în a privilegia Grupul de la Minsk decât să caute să se inspire din aşa-zisul proces de pace de la Astana, care include Moscova, Ankara şi Teheran.

În cadrul discuţiilor de joi, Emmanuel Macron a anunţat de asemenea un efort de ajutor umanitar întreprins de Franţa şi dorinţa sa ca să fie luate măsuri pentru apărarea patrimoniul religios şi cultural din Nagorno-Karabah.

Preşedintele francez a discutat joi şi cu directoarea generală a UNESCO, Audrey Azoulay.

ADVERTISING

În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇