A 14-a ediție a Innovation Labs a adus, la București, sute de studenți din toată țara. Parte dintre ei, grupați în 41 de echipe, și-au câștigat deja locul într-un program de formare de 10 săptămâni, în care vor învăța – sub îndrumarea mentorilor din lumea universitară și de business – cum să transforme o idee bună într-un produs pe care oamenii să-l cumpere.
În acest an, toate echipele înscrise la Innovation Labs s-au întâlnit la București, unde au intrat într-un hackathon de zeci de ore, organizat la Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației din cadrul Politehnicii.
De dimineață, echipele au început cu un pitch de 1 minut. Adică participanții și-au prezentat rapid ideea în fața juriului.
A urmat etapa numită crowd vote: o prezentare mai detaliată a ideilor, pe care jurații și invitații le-au votat.
În urma pitch-urilor și a etapei de crowd vote, au fost selectate 80 de echipe pentru hackathon: jumătate în baza evaluării juriului, jumătate prin votul publicului și al invitaților.
Sâmbătă după-amiază, când am ajuns noi la Facultatea de Electronică, toate cele 80 de echipe selectate intraseră în hackathonul care urma să dureze până duminică.
În urma acestei etape, juriul urma să aleagă 41 de echipe care să intre într-un proces de formare de 10 săptămâni, cu mentori din zona tehnică și de business.
Am trecut pe la câteva standuri, la care echipele se pregăteau pentru o noapte intensă de lucru la proiecte, înainte să se prezinte la votul final.
Cum aduci Lego la viață? Brixfinity vine cu soluția
Echipa Brixfinity și-a propus să le dea pasionaților de Lego posibilitatea să își animeze seturile asamblate.
„Am creat un hub interactiv, care are înăuntru și motoare și senzori. Se conectează la setul de lego – care se găsește pe piață – și îl face să se miște. E compatibil cu lego tehnic, momentan. Dar ne dorim să fie compatibil cu cât mai multe seturi.
Noi am ales un set de lego cu planeta Pământ, Luna și Soarele. Am conectat hub-ul și de pe tabletă, putem iniția mișcare și controla viteza. Pe măsură ce planetele se învârt, avem și un contor care ne arată cum trec zilele.
Am creat hub-ul gândindu-ne la iubitorii de Lego care probabil că au deja aceste seturi acasă. Ce le oferim noi: o variantă interactivă.
Acum – după ce ai montat setul – tot ce poți să mai faci este să te uiți la el. Produsul nostru îl face interactiv. Ne-am gândit că ar fi ceva ce și-ar dori elevii de 14-15 ani, dar și părinții care vor să-i educe.
Noi suntem studente la Automatică, dar echipa noastră e mai mare. Avem și o colegă în echipă care e încă elevă de liceu.
Am creat prototipul final. Primul. Ceea ce ne dorim este să reușim să-l vindem, inclusiv în școli”, a povestit Laura Mirea, una dintre membrele echipei.
Cum să măsori mai precis consumul de curent? Echipa SmartMeter pregătește un produs
„Avem aici o implementare de contor smart, care extrage date granulare la fiecare 5 secunde. În prezent, în multe cazuri din industrie, datele sunt colectate la intervale mai mari, de 15–60 de minute.
Furnizori precum PPC, Hidroelectrica sau Engie ar putea folosi o granularitate mai mare pentru a înțelege mai bine profilul de consum al clienților și pentru a dezvolta tarife sau servicii mai adaptate.
Momentan avem o variantă mai performantă, care măsoară până la armonica 40 (armonicele sunt frecvențe multiple ale celei de bază, de 50 Hz, generate de distorsiuni în forma de undă a semnalului electric – n.red.). Nu este însă necesar un nivel atât de ridicat pentru toate aplicațiile, așa că lucrăm la o variantă miniaturizată.
Aceasta ar putea fi montată pe contoarele deja existente, fără a fi necesară înlocuirea completă a echipamentelor”, ne-a spus Elena Elisa Arghire, reprezentanta echipei Smart Meter.
Echipa a venit la Innovation Labs în căutare de mentorat, atât în inginerie, cât și pe partea de business.
Soluție pentru utilizarea bioetanolului, la mașinile agricole
Echipa Biospark are 4 membri. Toți sunt studenți la Suceava și au venit să își prezinte ideea la care au lucrat în ultimele 3 săptămâni, când au aflat că există Innovation Labs.
„Ne-am propus să implementăm un sistem destul de inovativ, care transformă combustibilul lichid în vapori (combustibilul este deja atomizat sau parțial vaporizat în motoarele moderne, prin sistemele de injecție – n.red.), astfel încât motoarele – în special cele în 4 timpi – să fie mult mai performante.
Și ne gândim că aplicația ar fi, în primul rând, la mașinile agricole. Dar nu numai, bineînțeles.
Ideea mi-a venit pentru că eu am o mașină de drift, cu care particip la Campionatul Național de Drift. Tocmai am trecut la clasa «pro» și aveam nevoie de mai multă putere. Și am găsit o soluție: trecerea la bioetanol.
Majoritatea mașinilor de concurs merg pe acest sistem (este vorba, în practică, de utilizarea bioetanolului, nu de un sistem de vaporizare diferit de cele existente – n.red.), controlat de un senzor special. Pentru a crește performanțele.
Pentru că bioetanolul e un combustibil care dă un randament mult mai bun (bioetanolul permite creșterea puterii datorită cifrei octanice ridicate, dar are un conținut energetic mai mic, ceea ce duce, de regulă, la un consum mai mare – n.red.). Și folosindu-l, scad noxele (reducerea emisiilor depinde de tipul motorului și de reglaje, nu este automată în toate cazurile – n.red.)”, a explicat Rareș Ionuț Oncileanu, pentru spotmedia.ro.
„Alimentarea unei mașini se face fie prin injecție, fie prin carburație. Noi înlocuim carburatorul, care are unele erori (carburatorul este o tehnologie mai veche, deja înlocuită în majoritatea motoarelor moderne de sisteme de injecție - n.red.), nu pulverizează tot combustibilul înainte ca acesta să explodeze.
La noi, din admisie, din cilindru, combustibilul e în stare gazoasă (se poate și acum, dar la mașinile care se alimentează cu gaz comprimat – n.red)”, a spus un alt membru al echipei, Călin Honceriu.
Studenții suceveni au venit la Innovation Labs ca să caute, în primul rând, mentorat tehnic. Și abia apoi – după mai multe etape de cercetare – să acceseze finanțare.
Un program care-i aduce pe studenți în lumea afacerilor
Innovation Labs a apărut în 2012, ca inițiativă a prodecanului Facultății de Automatică și Calculatoare, Răzvan Rughiniș, și a antreprenorului în serie Andrei Pitiș.
Echipei fondatoare i s-au alăturat și alți 2 cofondatori - Flavia Husar și Daniel Rosner - care au contribuit decisiv la dezvoltarea și scalarea programului.
Astăzi, Innovation Labs funcționează la intersecția dintre universitate, corporație, startup și, într-o măsură mai mică, stat. Aici, tinerii învață să-și transforme cunoștințele tehnice în produse și servicii cu miză economică reală.
Unii dintre absolvenții programului și-au lansat propriile startup-uri. Alții au ajuns mai repede în poziții de leadership în companii.
Iar mulți dintre cei care au trecut prin program - inclusiv antreprenori care și-au fondat sau vândut deja companiile - se întorc, an de an, ca mentori.