Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) anunță, joi seara, că dă în judecată Guvernul Ilie Bolojan pentru nerespectarea hotărârilor judecătorești. Anunțul vine după ce Executivul a luat banii de la magistrați și i-a dat la ajutoarele pentru pensionari și primării.
Liderii partidelor din coaliția de guvernare au ajuns la un compromis pentru adoptarea măsurilor sociale propuse de PSD, urmând ca banii pentru pensionari și pentru primăriile cu datorii să fie acoperiți din tăieri de la magistrați.
Această soluție a rezolvat blocajul din Parlament al adoptării bugetului pe 2026, dar a atras reacția promptă a Înaltei Curți, condusă de Lia Savonea.
ICCJ a anunțat joi seară că dă în judecată Guvernul Ilie Bolojan pentru nerespectarea hotărârilor judecătorești.
Proiectul de buget transmis inițial de Ministerul Finanțelor prevedea aproape 5 miliarde de lei pentru Înalta Curte în 2026, o creștere de circa 50% față de anul precedent. Fondurile suplimentare erau destinate achitării unor drepturi salariale restante către magistrați, rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.
„Înalta Curte de Casație și Justiție a luat act cu îngrijorare de atitudinea Guvernului României care în mod constant și sistematic a adoptat măsuri cu efect de restrângere și afectare a drepturilor judecătorilor, începând cu intervențiile asupra regimului pensiilor și continuând, în prezent, cu ignorarea obligațiilor legale de executare a hotărârilor judecătorești definitive.
Această evoluție nu este una izolată. Ea reflectă o practică care ridică serioase semne de întrebare cu privire la respectarea principiilor statului de drept.
Executarea hotărârilor judecătorești nu este opțională. Executarea nu poate fi amânată, reinterpretată sau făcută discreționar.
Atunci când obligațiile stabilite prin hotărâri definitive sunt, în mod repetat, supuse unor mecanisme de reeșalonare unilaterală, prin care statul, în calitate de debitor, își arogă dreptul de a decide singur când și cum își execută propriile obligații, vorbim despre un comportament incompatibil cu ordinea juridică”, susține Curtea Supremă într-un comunicat citat de News.ro.
„Drepturile recunoscute prin hotărâri judecătorești reprezintă creanțe certe, protejate ca bunuri. Amânarea repetată a executării acestora, pe perioade extinse, afectează direct dreptul de proprietate și subminează securitatea juridică”, a mai transmis sursa citată.
ÎCCJ a mai anunţat că nu poate accepta ca hotărârile judecătoreşti să fie tratate ca simple opţiuni.
„Instanţa supremă, în calitatea sa de ordonator principal de credite pentru instanțele judecătorești, nu poate accepta ca hotărârile pronunțate de instanțe să fie tratate ca simple opțiuni. Respectarea lor este o obligație constituțională și internațională a statului român.
În aceste condiții, Înalta Curte solicită încetarea practicilor de reeșalonare unilaterală. În absența unor măsuri conforme cu legea, vor fi inițiate toate demersurile legale necesare, inclusiv o acțiune în justiție pentru obligarea Guvernului să asigure sumele în vederea executării obligațiilor exigibile.
Statul de drept nu este negociabil. Hotărârile judecătorești nu sunt facultative. Guvernul nu poate evita la nesfârșit executarea acestora pentru că legea nu este opțională„, încheie ÎCCJ.
Potrivit unor articole de presă, în 2023, Instanța supremă, condusă la acea vreme de Corina Corbu, și Parchetul General, condus de Alex Florența, au decis să crească salariile judecătorilor și procurorilor cu 25%, pentru a se alinia unor decizii luate de instanțele judecătorești, notează Agerpres.
Decizia de majorare se aplică retroactiv, începând cu anul 2018.