Vom sta, probabil, cu sufletul la gură până în ultima clipă ca să aflăm dacă – măcar de la sfârșitul acestui an – vom putea circula, în sfârșit, în condiții decente pe ambele centuri ale Capitalei: cea veche, Drumul Național de Centură a Bucureștiului (DNCB), și cea nouă, autostrada A0.
În prezent, probleme există pe ambele fronturi.
DNCB este încă plină de gropi pe porțiuni întinse, iar pe unele dintre șantierele autostrăzii A0 lucrările avansează cu mari diferențe de ritm, în funcție de constructor.
Iată care este situația la acest moment, potrivit informațiilor furnizate de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).
A0 Nord: trei șantiere decid când va avea Bucureștiul o centură de autostradă completă
Autostrada A0, centura de mare viteză a Capitalei, are 100,7 kilometri împărțiți în două semi-inele: unul sudic și unul nordic.
Semi-inelul sudic este deja deschis integral circulației. Pe semi-inelul nordic, șoferii pot folosi, deocamdată, doar 19 kilometri.
Pentru închiderea completă a inelului mai trebuie finalizate trei loturi.
Lotul 4 – UMB, între intersecțiile cu DN3 (la Cernica) și A2 (4,47 km)
Stadiu: aproximativ 95%
Constructorul este asocierea SA&PE Construct – Spedition UMB – Tehnostrade, companii din grupul controlat de Dorinel Umbrărescu.
Este, de departe, șantierul cel mai avansat.
„UMB e la 95%. Practic, n-are cum să nu termine”, a declarat pentru Spotmedia.ro purtătorul de cuvânt al CNAIR, Alin Șerbănescu.
Problema este însă că lotul nu poate fi deschis complet până când nu este finalizat și segmentul construit de antreprenorul chinez, unde se face racordul.
Lotul 3 – între intersecțiile DN2 de la Afumați și DN3 de la Cernica (8,6 km)
Stadiu: aproximativ 80%
Constructorul este China Civil Engineering Construction Corporation (CCECC), singurul antreprenor chinez implicat în construcția unei autostrăzi din România.
Potrivit CNAIR, constructorul a depășit deja termenul contractual de finalizare.
„Chinezii au ajuns la 80%. Au ieșit deja din termenul contractual și le aplicăm penalizări. Mai au un pic. Întrebarea e când e gata acest «un pic»...”, spune Șerbănescu.
Finalizarea acestui lot este necesară și pentru deschiderea completă a lotului executat de UMB.
Într-o filmare recentă făcut zilele trecute de Asociația Pro Infrastructura (API) puteți vedea cum arată șantierul.
Lotul 1 – între intersecția cu DJ601 și cea cu DN1 (Corbeanca), Pizzarotti – Retter (17,5 km)
Stadiu: aproximativ 40%
Constructorii sunt Impresa Pizzarotti (Italia) și Retter Project Management (România).
Acesta este, în prezent, șantierul cu cele mai mari probleme de mobilizare.
„Pizzarotti are o mobilizare slabă și un ritm slab. Acolo e o problemă între asociați. Retter se mișcă mai bine, Pizzarotti mai puțin.
Noi suntem beneficiarul, nu putem interveni în aceste chestiuni. Ei trebuie să și le rezolve.
Ritmul e o problemă, în condițiile în care ei sunt acum cu șantierul la 40%. Ar trebui să fie o mobilizare exemplară ca să termine în acest an.
Ce putem face noi? Putem pune presiune pe ei să termine. Și facem asta.
Îi putem penaliza. Dar nu ajung să plătească din prima acele penalizări. Că se duc în instanță și le atacă, și durează ani.
Sau mai putem rezilia. Dar asta e ultima soluție. Pentru că poate fi dificil să găsim constructor care să vrea să preia. Și, chiar dacă găsim, procedura durează.
Scopul rămâne să încheiem cât mai repede șantierul, cu lucrările la calitatea solicitată”, a declarat Alin Șerbănescu.
Potrivit unei analize recente realizate de Asociația Pro Infrastructura, loturile construite de UMB și CCECC ar putea fi inaugurate în august 2026.
În ceea ce privește lotul Pizzarotti–Retter, organizația arată că – după intrarea Pizzarotti în concordat și riscul de insolvență – partenerul român, Retter, susține că ar putea prelua integral șantierul și l-ar putea finaliza până în noiembrie 2026.
Rămâne de văzut dacă aceste estimări se vor confirma și în teren.
DNCB: gropile se astupă, dar problema rămâne
Dacă autostrada A0 înaintează greu pe unele șantiere, vechea centură a Capitalei are probleme de altă natură.
Drumul Național de Centură suportă un trafic greu foarte intens. În timp, asfaltul se denivelează pe porțiuni mari. Iar după iernile cu îngheț și zăpadă apar inevitabil și gropile.
Potrivit CNAIR, lucrările de plombare sunt aproape de final în această etapă.
„O primă etapă de plombare a gropilor aproape că s-a încheiat. Mai lucrează acum Maristar între DN2 și A2, în estul Capitalei.
Am renunțat la mixtura stocabilă și am mers, cât mai mult posibil, pe mixtura caldă”, a declarat Alin Șerbănescu.
Mixtura stocabilă este asfaltul „la rece”, folosit pentru intervenții rapide, inclusiv iarna, dar care rezistă relativ puțin. Mixtura caldă este mai durabilă, însă nici aceasta nu rezolvă problema pe termen lung.
În timp, plombele se desprind, asfaltul din jur continuă să se macine, iar groapa reapare.
Soluția reală ar fi așternerea de covoare asfaltice pe suprafețe mari.
CNAIR spune însă că tocmai aici apare problema majoră: lipsa banilor.
„Deocamdată, nu putem așterne covoare asfaltice pe suprafețe întinse. Avem în plan să lucrăm atât pe porțiunile care s-au deteriorat în această iarnă, cât și pe cele unde asfaltul a ajuns la o vârstă și trebuie înlocuit.
Dar va depinde mult de bugetul de întreținere pe care îl vom avea.
Banii pe care îi strângem noi din rovinietă, taxe de trecere a podului, AST-uri (autorizație specială de trransport - n.red.), UZD-uri (taxe pentru «utilizare zone drum») și așa mai departe ajung pentru maximum 30% din necesarul anual de întreținere.
Ce am făcut noi ca lucrurile să meargă mai bine: am planificat înlocuirea, pentru mașinile grele, a rovinietei – care se plătește raportat la timp – cu TOLL, care se va plăti la kilometrul parcurs.
Din estimările noastre, dacă banii din TOLL vor rămâne la noi, am putea ajunge la aproximativ 70% din necesarul de finanțare pentru lucrările de întreținere.
Aici nu vorbim doar despre reasfaltări. Noi avem o mulțime de poduri în categoriile 4 și 5 pe care ar trebui să le reabilităm. Altfel, se tot deteriorează până vor deveni impracticabile.
Problema este că din rovinietă 15% se duce la CNIR. Să vedem ce va aduce bugetul anului 2026. S-a vehiculat că jumătate din încasările din rovinietă și jumătate din viitorul TOLL nu ar mai rămâne la noi.
Asta ar însemna să avem mai puțin decât până acum. Și să ne limităm la intervenții de mică anvergură, punctuale. Mai mult niște cârpeli, să zicem așa.
Gradul nostru de încasare la rovinietă este mare, de circa 95%, deci e greu de crezut că putem obține sume consistente în plus din majorarea lui.
În plus, din amenzile pentru neplata rovinietei CNAIR nu primește nimic”, a precizat Alin Șerbănescu.
Va rămâne Centura la CNAIR?
L-am întrebat pe Alin Șerbănescu și dacă, după finalizarea autostrăzii A0, CNAIR ia în calcul să renunțe la administrarea DNCB.
Potrivit acestuia, un astfel de transfer către autoritățile locale ar fi greu de realizat.
„E adevărat că DNCB – mai ales după ce se va inaugura A0 – nu mai are caracteristicile necesare unui drum național și devine, mai degrabă, un bulevard.
Problema este că, deși are «București» în denumire, se află destul de mult pe teritoriul Ilfovului. Și atunci ar trebui ca primăriile să se asocieze cumva ca să o preia...
Eu cred că va rămâne la CNAIR pe termen lung și că noi vom avea nevoie de banii pentru întreținerea ei”, a mai spus Șerbănescu.
Pe scurt, momentul în care am putea circula, în sfârșit, civilizat în jurul Capitalei e mai aproape ca niciodată. Când anume va fi, depinde - ca de obicei - de o mulțime de factori: bani, capacitatea CNAIR de a pune presiune pe constructori și - până la urmă - capacitatea și dorința constructorilor de a-și duce șantierele la bun sfârșit.