Pe măsură ce rezultatele primului tur al alegerilor municipale din Franţa au început să sosească duminică seara, RN, partidul anti-imigraţie al lui Marine Le Pen, şi-a păstrat cel mai mare oraş pe care îl administrează: Perpignan. Louis Aliot a fost reales din primul tur ca primar al oraşului care are o populaţie de 121.000 de locuitori şi se află aproape de graniţa cu Spania.
RN (Rassamblement National) speră acum să poată cuceri şi un alt oraş, de exemplu oraşul de coastă din sudul ţării, Toulon, care va intra în turul doi. Dar orice succes la Toulon va depinde de faptul dacă alte partide se vor uni pentru a bloca RN, scrie The Guardian.
Partidul de stânga radicală al lui Jean-Luc Mélenchon, La France Insoumise (LFI), încearcă, de asemenea, să-şi consolideze poziţia la nivel local înainte ca Mélenchon să-şi încerce, probabil, pentru a patra oară, şansele la candidatura la preşedinţia Franţei anul viitor.
Partidul, care încearcă să-şi mărească numărul de consilieri locali, a obţinut rezultate puternice în nordul Franţei, la Lille şi Roubaix, unde se va ajunge acum la turul doi. Manuel Bompard, coordonatorul naţional al LFI, a declarat că partidul este dispus să creeze un „front antifascist” împreună cu alte partide de stânga pentru a împiedica RN să înregistreze câştiguri electorale.
Prezență la vot scăzută
După o prezenţă la vot record de scăzută la ultimele alegeri locale din 2020, în timpul pandemiei de coronavirus, analiştii au analizat cu atenţie cursa electorală de duminică pentru a evalua o posibilă dezangajare a alegătorilor.
Conform estimărilor mai multor institute de sondare, rata de participare la vot a fost scăzută - între 56% şi 58,5%, comparativ cu 63,55% la alegerile similare din 2014.
„Cu excepţia anului 2020, am atins un minim istoric în timpul celei de-a Cincea Republici (sistemul politic valabil din 1958)”, a declarat François Kraus de la institutul de sondare IFOP pentru Agence France-Presse.
„Apatia publică este în creştere”, a adăugat Adélaïde Zulfikarpasic, de la institutul de sondaje Ipsos BVA, afirmând că aceasta „nu este o veste bună pentru democraţia” franceză.
Bătălia pentru Paris, Marsilia și Lyon intră în turul al doilea
Istoric, marile oraşe ale Franţei au fost guvernate fie de formaţiuni de centru-stânga, inclusiv de socialişti, fie de Les Républicains (centru-dreapta). Coaliţiile conduse de verzi au câştigat oraşe importante la ultimele alegeri municipale din 2020, inclusiv Lyon, dar se află sub presiune în încercarea de a-şi păstra influenţa.
În portul nordic Le Havre, Edouard Philippe, fostul prim-ministru care intenţionează să candideze la preşedinţie din partea centrului-dreapta anul viitor, a obţinut un scor puternic în primul tur şi va intra acum în turul doi. Philippe sugerase că, dacă nu va câştiga oraşul pe care îl conduce din 2014, candidatura sa la alegerile prezidenţiale va fi pusă sub semnul întrebării. Într-un discurs ţinut duminică seara, Philippe a spus că este recunoscător şi că se află acolo pentru a „asculta” alegătorii „cartier cu cartier”.
Oraşe mari precum Paris, Marsilia şi Lyon vor intra într-un tur de scrutin decisiv duminica viitoare.
Mulţi candidaţi la funcţia de primar s-au distanţat de partidele politice, reflectând exasperarea alegătorilor faţă de politică şi impasul din parlament. Un număr mare de primari, în special din sate, au candidat ca independenţi.
Test crucial pentru alegerile prezidențiale din 2027
Alegerile municipale din Franţa sunt considerate un test crucial al climatului politic înaintea alegerilor prezidenţiale de anul viitor, deşi votul pentru primari şi consilieri din 35.000 de sate, oraşe şi municipii din toată Franţa se concentrează pe probleme locale, inclusiv securitatea, locuinţele şi colectarea deşeurilor, şi este foarte diferit de alegerile naţionale.
Însă scrutinul în două tururi, desfăşurat în două duminici consecutive - în special votul din oraşele mari - va fi analizat cu atenţie pentru a vedea ce poate dezvălui despre strategia partidelor şi alianţele din peisajul politic din ce în ce mai fragmentat al Franţei, înaintea cursei prezidenţiale din 2027.
Cele două mandate ale lui Emmanuel Macron se încheie anul viitor şi există incertitudine cu privire la cei care vor candida la preşedinţia celei de-a doua economii ca mărime din UE. La doi ani după ce Macron a convocat alegeri anticipate în 2024, parlamentul rămâne divizat, fără majoritate absolută, împărţit între stânga, extrema dreaptă şi centrişti.