Ministrul de Externe Oana Ţoiu a vorbit, miercuri, la Parlament, despre cazul repatrierii fiicei lui Victor Ponta, afirmând că a fost vorba de o eroare regretabilă.
Oana Țoiu a subliniat că a existat o comunicare paralelă faţă de canalele oficiale, în care a existat personal consular care a dus o conversaţie separată.
Ea a mai precizat că, potrivit datelor din evidențele Ministerului Afacerilor Externe (MAE), nu a existat nicio categorie de minori neînsoțiți înregistrată prin canalele oficiale.
”În acest moment avem de gestionat cea mai importantă criză pe care am avut-o în ultimele decenii, dacă ne gândim la numărul de țări, gradul de risc, numărul mic de personal în spațiile respective și efortul consular. (…)
În ceea ce privește cazul intens mediatizat al minorei respective, reamintesc faptul că în bazele de date centrale ale Ministerului Afacerilor Externe, pe canalele oficiale pe care MAE le-a anunțat, nu aveam și nu avem în gestiune cazul niciunui minor neînsoțit, însă evident că orice minor care cere ajutorul are dreptul la acel ajutor.
De aceea, în cazul minorei neînsoțite pe care o menționați dvs, înțelegerea noastră din informările care au venit din consulat, pentru că noi nu avem în echipa centrală acces direct la fiecare caz individual, a fost propusă o alternativă de întoarcere în România pe baza unor zboruri directe”, a precizat Oana Țoiu, întrebată despre cazul Irinei Ponta.
Ministrul a reiterat că, potrivit datelor oficiale, nu exista o categorie distinctă pentru minori neînsoțiți în solicitările primite.
''În ceea ce privește întrebarea care a fost prezentă în spațiul public, la care am răspuns și noi în conferințele de presă, privind prezența minorei neînsoțite în consulat, dar lipsa de acces la transportul terestru sau transport aerian înapoi spre România, reamintim că în celula de criză centrală fiecare consulat a raportat categoriile pe care le va include în fiecare plan de evacuare.
Nu aveam nicio categorie de minor neînsoțit, nici în formularele noastre oficiale, nici în mail-urile oficiale, niciuna dintre cereri de la părinții niciunui minor neînsoțit, ceea ce înseamnă că în planificarea anterioară, în grupurile care au fost incluse în zborul respectiv, nu exista această categorie'', a precizat Oana Țoiu.
Eroare regretabilă
Întrebată cine a decis ca minora să nu mai fie inclusă în zborul de evacuare după ce fusese chemată la consulat, ministrul a afirmat că fiecare minor are dreptul la suport consular și că a existat ''o comunicare paralelă cu canalele oficiale''.
”În ceea ce privește această eroare regretabilă, în care a existat o comunicare paralelă față de canalele oficiale, în care a existat personal consular care a adus o conversație separată de înregistrările formale și asta a dus la venirea unui minor în spațiu consular în afara programărilor care au fost raportate către centrală privind categoriile de grupuri vulnerabile, evident că aici lucrurile pot să fie mult îmbunătățite.
Evident că, după ce se termină această criză, o să avem un plan foarte clar de evaluare, de discuție a ce putem îmbunătăți. (…) În această uriașă criză, ca și presiune de cereri de sprijin ale cetățenilor față de capacitatea de a răspunde, este extrem de important pentru statul român să respecte regulile pe care le-a comunicat public.
Să aibă un cetățean care s-a înscris pe un canal public, acces la informații exact la fel cum are cineva care sună pe un telefon paralel, să poată să fie contactate grupurile vulnerabile în ordinea vulnerabilității lor, în ordinea bazată pe înscrierile formale, pe mail, să nu existe firul scurt în care cineva să aibă acces privilegiat la informații", a subliniat ministrul de Externe.
Potrivit acesteia, ”este perfect legitim ca orice părinte să încerce să facă tot ce poate pentru propriul copil, este însă datoria unei instituții să acorde informații relevante la timp tuturor cetățenilor vulnerabili care s-au înscris pe canalele formale în același timp sau înainte să facă asta în funcție de cine a apelat la firul scurt”.
Ministrul a respins ideea că ar fi intervenit pentru persoane anume.
'”O să vă reamintesc, ceea ce poate verifica oricine pe contul meu de Facebook și în prima conferință de presă (…), este că niciodată nu am sunat niciun consul al României ca să-l întreb de nicio persoană cu nume și prenume. Niciodată nu am sunat niciun consul al României ca să-l întreb de numele părinților oricărui beneficiar.
Să presupuneți că un ministru de Externe ar verifica ce fac copiii parlamentarilor într-o situație de urgență este la fel ca și cum ați presupune că un ministru al Educației s-ar apuca să sune directorii de școli ca să verifice ce fac copiii parlamentarilor, la fel ca așa cum un ministru al Sănătății ar suna în spitale să verifice starea de sănătate sau alocarea paturilor a copiilor de parlamentar”, a susținut Țoiu.