Numărul de copii pe care îi are o femeie de-a lungul vieții ar putea dicta și durata vieții ei și viteza de îmbătrânire biologică, arată unui studiu recent.
Analiza realizată de cercetători de la Universitatea Helsinki, în Finlanda, arată că femeile care nu au copii, dar și cele care au un număr foarte mare de copii tind să prezinte semne de îmbătrânire biologică mai rapidă și un risc mai mare de mortalitate. În schimb, cele care au un număr „mediu” de copii — aproximativ doi sau trei — par să aibă cei mai buni indicatori de sănătate pe termen lung.
Cercetătorii subliniază însă că rezultatele arată doar o asociere statistică la nivel de populație, nu o relație directă de tip cauză–efect, se arată într-un raport publicat de jurnalul Nature Communications, citat de Science Alert.
Echilibrul dintre reproducere și supraviețuire
Explicația propusă de cercetători se bazează pe o ipoteză cunoscută în biologia evoluționistă. Conform acesteia, organismul are resurse limitate — energie, timp și capacitate biologică — pe care trebuie să le împartă între reproducere și menținerea sănătății.
„Din perspectiva biologiei evoluționiste, organismele au resurse limitate, cum ar fi timpul și energia”, explică biologul Mikaela Hukkanen, unul dintre autorii studiului.
„Dacă o cantitate mare de energie este investită în reproducere, ea este luată din procesele de întreținere și reparare ale organismului, ceea ce ar putea reduce durata vieții”, mai explică acesta.
Pe scurt, teoria sugerează că investiția biologică în reproducere ar putea avea un cost pentru organism pe termen lung.
Pentru a analiza această relație, cercetătorii au folosit date de la 14.836 de femei, toate gemene, o metodă care permite reducerea influenței factorilor genetici.
Participantele au fost împărțite în șapte grupuri, în funcție de numărul de copii născuți și vârsta la care au avut sarcinile.
În plus, pentru un subgrup de 1.054 de femei, cercetătorii au analizat și indicatori ai îmbătrânirii biologice — markeri moleculari care pot arăta cât de „bătrân” este organismul din punct de vedere biologic, comparativ cu vârsta cronologică.
Rezultatele statistice au arătat două extreme asociate cu rezultate mai slabe: femeile fără copii și femeile cu foarte mulți copii — în medie aproximativ 6,8.
Ambele categorii au prezentat semne de îmbătrânire biologică mai rapidă și un risc mai mare de mortalitate.
Situația ideală
Cele mai bune rezultate au fost observate în rândul femeilor care au avut un număr moderat de copii — aproximativ doi sau trei.
În plus, intervalul de vârstă în care au avut sarcinile a contat: femeile care au devenit mame între aproximativ 24 și 38 de ani au prezentat cei mai buni indicatori de sănătate biologică.
Studiul a arătat inițial și o asociere între nașterea la vârste foarte tinere și o îmbătrânire biologică mai rapidă. Totuși, această legătură s-a redus semnificativ atunci când cercetătorii au luat în calcul alți factori care influențează sănătatea, precum consumul de alcool sau indicele de masă corporală (IMC).
În schimb, relația dintre lipsa copiilor sau numărul foarte mare de copii și indicatorii biologici mai slabi a rămas semnificativă chiar și după ajustarea acestor factori.
De ce ar fi asociată lipsa copiilor cu o viață mai scurtă
Teoria biologică invocată de cercetători explică mai ușor costul biologic al unui număr mare de sarcini, dar nu explică la fel de clar de ce femeile fără copii au prezentat rezultate mai puțin favorabile.
Autorii studiului sugerează că pot exista alți factori care nu au fost măsurați direct, cum ar fi anumite probleme de sănătate existente anterior, care pot influența atât fertilitatea, cât și starea generală de sănătate pe termen lung.
„O persoană care este biologic mai în vârstă decât vârsta sa cronologică are un risc mai mare de deces”, explică epigeneticianul Miina Ollikainen, coautor al studiului.
„Rezultatele noastre arată că alegerile legate de parcursul vieții lasă o amprentă biologică durabilă, care poate fi măsurată cu mult înainte de bătrânețe”, mai spune acesta.