Criminalitatea legată de droguri reprezintă un pericol pentru stabilitatea socială în Belgia, a avertizat un judecător de rang înalt, după ce un coleg de-al său a susținut că țara evoluează spre un „narco-stat”, în care grupările mafiote formează „o putere paralelă” în societate.
Bart Willocx, președintele Curții de Apel din Anvers, a declarat că Belgia este vulnerabilă la criminalitatea generată de traficul de droguri, care trece prin imensul port al orașului, unul dintre principalele puncte de intrare în Europa pentru contrabandiștii de cocaină.
„Sumele de bani implicate – pentru a influența oameni, pentru a-i corupe și pentru a-i mitui – sunt atât de mari încât reprezintă cu adevărat un pericol pentru stabilitatea societății noastre”, a declarat el, pentru The Guardian, într-un interviu realizat la sediul instanței.
În octombrie anul trecut, tribunalul din Anvers a făcut un pas neobișnuit, publicând o scrisoare deschisă a unui judecător de instrucție anonim, care avertiza că Belgia evoluează către statutul de narco-stat. Structuri mafiote extinse au prins rădăcini, scria magistratul anonim, „devenind o putere paralelă care provoacă nu doar poliția, ci și sistemul judiciar”.
Judecătorul Willocx susţine că Belgia încearcă să evite să devină un narco-stat: „Dar este o evoluție și o presiune – este o amenințare.”
Alături de el, Guido Vermeiren, procuror general pentru regiunile Anvers și Limburg, a spus că este de acord cu judecătorul anonim. „Devenim un stat cu multă corupție, cu multe amenințări”, a declarat el. Potrivit Europol, peste 70% din cocaina care a intrat în Europa în 2024 a trecut prin porturile Anvers și Rotterdam, deși agenția a spus anul trecut că infractorii folosesc din ce în ce mai mult porturi mai mici.
Record de droguri traficate
Problema Belgiei provine din creșterea masivă a cantităților de droguri venite din America de Sud, în special din Columbia.
Potrivit agenției UE pentru droguri, un record de 121 de tone de cocaină a fost confiscat în Anvers în 2023, alimentând criminalitatea violentă. Cantitatea confiscată a scăzut la 44 de tone în 2024, ceea ce agenția sugerează că ar putea fi rezultatul unor metode chimice mai sofisticate de ascundere a drogurilor și al mutării operațiunilor către porturi mai mici.
Se crede că bandele organizate de trafic de droguri s-au aflat în spatele unui complot pentru răpirea unui ministru belgian de Interne în 2022 și al unei serii de împușcături în Bruxelles în 2025.
Cei doi oficiali au descris amploarea criminalității, care a generat violență, împușcături, răpiri, tortură și spălare de bani. „Avem într-adevăr o problemă și ar trebui să investim mai mult în personal și în alte resurse pentru a face față situației”, a spus Willocx.
De exemplu, infractorii au plătit peste 250.000 de euro unui angajat din port pentru a muta un singur container, a spus Vermeiren. Angajații portului care ezită sau refuză să ajute bandele sunt amenințați sau vizați de atentate. „Au primit scrisori, fotografii cu copiii lor. Au avut loc atacuri la locuințele lor cu explozibili artizanali”, adaugă procurorul.
Copii de doar 13 ani sunt plătiți cu sume mici pentru a pătrunde în port și a fura cocaină, iar bandele „nu sunt interesate de ce se întâmplă cu acei oameni”.
Vermeiren a descris și modul în care grupările recrutează tineri, îi ajută să obțină locuri de muncă în port și apoi îi constrâng să le execute ordinele.
Judecătorul a relatat și un incident din martie 2024, când Poliția a dejucat o tentativă a patru bărbați înarmați cu arme automate de a fura peste 1.500 de tone de cocaină confiscată dintr-un depozit vamal.
Angajați ai Poliției și ai spitalelor au fost mituiți sau intimidați pentru a furniza informații confidențiale despre funcționari publici, cum ar fi adresele de domiciliu ale judecătorilor, a spus Willocx.
Judecătorii lucrează sub teroare
Judecătorii belgieni sunt nevoiți din ce în ce mai des să locuiască în adăposturi ale poliţiei. Vermeiren știe mai multe persoane aflate sub protecție permanentă. Judecătorul anonim a petrecut patru luni într-o astfel de locuință.
Judecătorul Willocx relatează că experiența a fost foarte dificilă pentru colegul său: „De pe o zi pe alta trebuie să-ți părăsești casa, familia și să trăiești undeva unde nimeni nu știe unde ești.”
Între timp, judecătorii de la Curtea de Apel din Anvers încă așteaptă instalarea unor scanere pentru verificarea bagajelor la intrare. Instanța așteaptă de doi ani echipamentele de securitate promise de Guvern. Oficialii instanței se tem de fiecare dată când inculpați sau condamnați vin la tribunal cu genți mari.
Cei doi magistraţi au admis că este posibil ca judecătorii să invoce o eroare procedurală pentru a evita o condamnare. „Se poate întâmpla”, a spus Willocx. „Există prea multă presiune asupra procurorilor sau judecătorilor. Dacă lucrurile continuă așa, unii judecători vor prefera să nu mai lucreze în cauze penale din motive de siguranță, din cauza presiunii enorme.”
Vermeiren crede că amploarea amenințării ar putea influența deja, chiar și inconștient, deciziile judecătorilor.
Protestele judecătorilor
Scrisoarea anonimă a fost publicată în cadrul campaniei „Five to Twelve” lansate de instanțele și procurorii din Anvers pentru a avertiza că sistemul de justiție belgian se apropie de un punct critic. Mișcarea a început cu proteste ale judecătorilor în stradă, în mai 2025, și s-a transformat într-o campanie mai amplă pentru a atrage atenția publicului asupra a ceea ce este descris drept o criză a sistemului judiciar care amenință statul de drept.
Judecătorii au propus 100 de reforme, de la tribunale mai sigure, la soluții pentru supraaglomerarea cronică a închisorilor și salarii și pensii mai atractive pentru grefieri și magistrați. Vermeiren a spus că Guvernul – o coaliție formată din cinci partide, condusă de conservatorul flamand Bart De Wever – „recunoaște problema, dar acolo se oprește”.
Judecătorii spun că sistemul judiciar belgian este la limita colapsului după decenii de subfinanțare. Există încă îndoieli privind resursele disponibile, în ciuda promisiunii făcute de Ministerul Justiției în noiembrie anul trecut de a aloca încă un miliard de euro până în 2029.
Willocx a spus că subfinanțarea instanțelor și a parchetelor lasă sistemul vulnerabil la cereri de reduceri suplimentare, deoarece este considerat ineficient, ceea ce el a numit „un cerc vicios”.
Spargerea unei organizații criminale care se întindea din Dubai până în America de Sud
Amploarea traficului organizat de droguri a devenit clară când anchetatorii din Belgia, Franța și Olanda au spart rețeaua criptată de mesagerie Sky ECC, folosită de sute de infractori pentru a organiza contrabanda cu narcotice, a planifica livrări de bani și a comanda asasinate.
La aproape cinci ani după primele arestări, pe 9 martie 2021, autoritățile belgiene au anunțat luna trecută că 1.206 persoane au fost condamnate până acum, majoritatea pentru infracțiuni legate de droguri, violență, corupție, încălcarea secretului profesional și deținere de arme. Aproape 5.000 de suspecți potențiali au fost identificați.
Spargerea rețelei a oferit procurorilor o imagine în timp real a unei organizații criminale care se întindea din Dubai până în America de Sud. „A fost chiar mai rău decât credeam”, a spus Vermeiren.
B.B.