Asasinatele şi corupția i-au făcut pe oficialii olandezi să declare război total împotriva valului de criminalitate organizată care mătură ţara.
Jurnaliști și avocați sub protecție sau uciși pe străzi, audieri păzite de armată, declarații ale martorilor anonimizate și miliarde de euro din droguri care corup treptat societatea. Aici a ajuns Olanda, iar această stare de criză a inspirat acum o represiune finanţată de stat cu aproximativ 500 de milioane de euro pe an, scrie The Guardian într-o analiză.
Nivelul de crimă organizată a ajuns atât de grav încât politicienii se tem că subminează ordinea publică.
Ce se întâmplă: violență extremă care ucide adesea ținta greșită
Primarii din Amsterdam și Rotterdam avertizează asupra unei „culturi a crimei și violenței care capătă treptat trăsături italiene”, cu cantități record de droguri interceptate în portul Rotterdam, violență extremă care ucide adesea ținta greșită și 15-30 de miliarde de euro pe an, "spălaţi" în proprietăți, cafenele de canabis, turism și baruri.
Încep să fie luate foarte în serios acuzațiile cum că această țară, cunoscută pentru toleranță și relaxarea fiscală, a ajuns să aibă caracteristicile unui „stat narco 2.0”.
„Nu vom avea niciodată atâția bani ca infractorii cu care ne confruntăm, dar nu au existat niciodată atât de mulți bani puşi la dispoziţie de stat pentru a-i înfrunta, de la prevenire la perturbarea modelelor de câștig, pedepsirea celor vinovaţi și protejarea celor din prima linie”, a declarat ministrul Justiției, Dilan Yeşilgöz-Zegerius, în Parlament.
„Aceste sume (miliardele obţinute ilegal - n.red.) pot fi atinse doar dacă lumea interlopă se infiltrează în lumea legitimă și se cuibărește acolo: pe străzile magazinelor, zonele de afaceri, agenții noștri imobiliari și avocați”, explică ea.
O undă de şoc
Paul Vugts este reporter pentru ziarul Het Parool din Amsterdam şi a petrecut șase luni sub protecția poliției, după ce a primit amenințări cu moartea. El spune că era cazul să se facă ceva, după câteva asasinate atroce.
Au murit un blogger de investigaţii, apoi fratele nevinovat al unui martor împotriva [șefului cartelului de droguri] Ridouan Taghi, apoi avocatul martorului și în final un cunoscut reporter de investigaţii, care a fost împușcat pe stradă, în Amsterdam.
"Nu avem mafie ca Italia, dar acest tip de violență este asemănător mafiei. Este teroare”, spune reporterul.
Hans Nelen, profesor de criminologie la Universitatea Maastricht, este de acord:
„Hai să recunoaștem, uciderea lui Peter R de Vries, celebrul jurnalist, a avut ca rezultat o undă de șoc (...) Din punct de vedere politic, s-au trezit”.
Ce face statul olandez:
- Guvernul olandez a anunțat o nouă colaborare internațională împotriva infractorilor care transportă cocaină din America de Sud prin porturile Rotterdam și Anvers, în Belgia.
- Control la o unitate de infracțiuni majore, numită Echipa de Intervenție Multidisciplinară, după ce anchetele recente au scos la iveală parcuri de vacanță în care infractorii ar putea spăla bani, suspiciuni de ilegalităţi la galerii de artă şi firme de transport, chiar și corupție pe aeroportul Schiphol.
- Băncile au fost deja sancționate pentru încurajarea spălării banilor, iar contabilii și firmele de avocatură urmează şi ei.
- Decriptarea comunicaţiilor telefonice a generat zeci de piste și arestări – cel mai recent a fost reţinut presupusul boss al drogurilor Mink K din Liban.
- Procurorii au cerut săptămâna trecută condamnări pe viață în procesul masiv Marengo (în care sunt vizaţi Ridouan Taghi și alte 16 persoane).
- Primarul Rotterdamului face lobby pentru ca toate containerele de fructe din port să fie scanate.
- În Rotterdam, mediul de afaceri instruieşte 2.800 de angajați pentru a combate corupția și intimidarea
Intervenția asupra tinerilor din cartier
O altă inițiativă ţine de salvarea tinerilor din cartierele sărace, care aleg o viaţă de infractor, pentru că nu văd altă soluţie.
Sharon Dijksma, primarul orașului Utrecht, consideră că fiecare adolescent salvat este o victorie, chiar dacă partea care va reveni oraşului său dintr-un buget de 82 de milioane de euro (acordat de stat pentru această iniţiativă) ar putea să nu fie suficientă.
„Tinerii dezavantajați din familii cu probleme multiple, care au adesea provocări personale, sunt incredibil de vulnerabili la ghearele infractorilor. Așa că aveți nevoie de mesageri credibili, oameni care ştiu despre ce e vorba, care vorbesc limba lor și care îi pot motiva și chiar disciplina să revină” la o viaţă normală, a spus Dijksma.
Menținerea copiilor cu risc în familie ar ajuta, potrivit psihologului criminalist Thimo van der Pol, care pilotează la Amsterdam un model de intervenție familială inspirat din Noua Zeelandă.
„Este foarte dificil să intri în contact cu familiile cu risc ridicat, deoarece le este frică că copilul lor va fi scos din casă”, a spus el.
„Este o problemă de societate. Părinții sunt dependenți (de droguri sau alcool - n.red.), există sărăcie, inegalități extreme, rasism, datorii, dar și copilul trebuie să aibă o predispoziție pentru a intra în aceste probleme.”
Ce este Mafia Mocro şi care sunt soluţiile
În timp ce bandele criminale olandeze au fost supranumite „Mafia Mocro [marocană]”, iar minoritățile sunt suprareprezentate în rândul suspecților, cercetătorii de la Statistics Netherlands spun că originea rasială este mai puțin importantă decât vârsta, educația și nivelul socio-economic când vine vorba de a alege o viaţă de infractor.
Pentru a aborda problema de la rădăcină, unii cred că trebuie să combată discriminarea rasială în sistemul social și pe piața muncii. Plus că şi în şcoli sunt mult mai puţini copii din grupurile socio-economice defavorizate sau/și cu descendenţă non-occidentală.
Rușen Koç este coordonator la Labyrinth, o firmă de cercetare socială, care a înființat fundația OOK pentru a-i sfătui pe părinți cum să-și ajute copilul să reușească la școală:
„Bagajul cultural e foarte relevant în Olanda. Începe cu consilierea școlară la vârsta de 11 ani, se manifestă pe piața de stagii unde studenții cu provenienţă de migranţi sunt mai degrabă respinşi și, în cele din urmă, discriminarea își găsește drumul spre piața muncii. Pentru a-i împiedica pe tineri să aleagă criminalitatea, trebuie să fim capabili să le oferim o alternativă mai bună.”
Alții doresc să combată consumul de droguri, care a atins din nou nivelurile de dinainte de pandemie în Europa, în timp ce consumul de cocaină a crescut în Olanda.
În schimb, un think tank politic numit DenkWerk pledează pentru legalizarea completă a canabisului și a ecstasy, dar combate cocaina.
Avocatul Peter Schouten crede că țara lui ar trebui să meargă mai departe: „Singura soluție este ca ONU să se gândească la eliminarea tratatului drogurilor din 1961 și să spună: să vedem cum putem legaliza drogurile ușoare și reglementa drogurile dure”.
Rămâne de văzut pentru ce va opta statul olandez şi dacă bugetul ţării va face faţă la aceste provocări, pe lângă cele economice şi legate de schimbările globale.
Analiza The Guardian se încheie cu un mesaj de la ministrul Justiției: „Nu îmi fac iluzia că vom şterge criminalitatea, dar vreau ca Olanda să fie atât de neatractivă încât infractorii să se gândească: Nu vreau să merg acolo”.