Consiliul Europei avertizează, într-un nou raport al Platformei pentru promovarea protecției jurnalismului și siguranței jurnaliștilor, că 2025 a adus un „mediu tot mai ostil pentru jurnalism” în Europa.
Documentul, intitulat „La un pas de pragul critic: Libertatea presei în 2025”, vorbește despre o presiune constantă exercitată prin amenințări juridice, atacuri fizice, intimidări, tentative de capturare a mass-media și represiune transnațională.
Raportul arată că libertatea presei „a continuat să fie supusă unor presiuni susținute în Europa în 2025”, în pofida unor inițiative legislative adoptate în mai multe state pentru protejarea jurnaliștilor și combaterea proceselor abuzive.
Războiul Rusiei, „cea mai gravă amenințare” la adresa jurnaliștilor
Potrivit raportului, războiul Rusiei împotriva Ucrainei „a rămas cea mai gravă amenințare la adresa jurnaliștilor”: patru lucrători media au fost uciși, alții au fost răniți, iar numeroși jurnaliști rămân deținuți în teritoriile ocupate sau au dispărut.
În 2025, partenerii Platformei au publicat 344 de alerte privind amenințări grave la adresa libertății mass-media – o creștere de 29% față de 2024, când au fost înregistrate 266. Cele mai multe alerte au vizat Rusia (50), Turcia (49), Georgia (35), Serbia (35) și Ucraina (27). În cazul Ucrainei, majoritatea alertelor au fost legate de teritoriile ocupate de Rusia sau atribuite forțelor ruse.
Atacuri fizice în timpul protestelor, interferențe politice în media publică
Raportul notează că jurnaliștii au fost frecvent atacați fizic în timpul protestelor, de către poliție, actori politici sau chiar manifestanți. Astfel de incidente au fost raportate în aproximativ un sfert dintre statele analizate, cele mai ridicate niveluri fiind înregistrate în Georgia, Serbia și Turcia.
În mai multe țări, serviciile publice de media au fost afectate de interferență politică, legislație restrictivă și subfinanțare. În paralel, procesele abuzive – cunoscute drept SLAPP (Strategic Lawsuits Against Public Participation - procese strategice împotriva participării publice) – au continuat să fie folosite „pe scară largă pentru a reduce la tăcere presa”.
Partenerii Platformei Consiliului Europei pentru protecția jurnalismului și siguranța jurnaliștilor salută inițiativele unor state de a implementa atât directiva Uniunii Europene, cât și recomandarea Consiliului Europei împotriva SLAPP-urilor.
148 de jurnaliști în detenție. „Privarea de libertate, instrument de control”
Documentul avertizează asupra „utilizării sistematice a privării de libertate ca instrument de control al mass-media”. La 31 decembrie 2025, 148 de jurnaliști erau deținuți în Europa: 36 în Azerbaidjan, 32 în Rusia, 27 în Belarus, 26 deținuți de Rusia în teritoriile ocupate ale Ucrainei, 24 în Turcia, doi în Armenia și unul în Georgia.
Cea mai frecventă categorie de alerte (90) a vizat atacurile la adresa siguranței fizice și integrității jurnaliștilor, inclusiv uciderea a patru lucrători media în urma atacurilor cu drone rusești – jurnaliștii ucraineni Olena Hramova, Yevhen Karmazin și Tetyana Kulyk, precum și fotoreporterul francez Antoni Lallican – și moartea jurnalistului independent turc Hakan Tosun, după o agresiune brutală.
La finalul anului 2025, 51 de cazuri de jurnaliști uciși rămâneau nerezolvate pe platformă.
Supraveghere digitală și legislație privind „agenții străini”
Raportul își exprimă îngrijorarea față de supravegherea digitală a jurnaliștilor prin programe de tip spyware, represiunea transnațională, precum și legislația privind „agenții străini”, adoptată sau planificată în mai multe țări. În plus, condițiile de muncă precare ale lucrătorilor media sunt semnalate drept un factor suplimentar de vulnerabilitate.
Deși în 2025 mai puțin de o treime dintre alertele publicate au primit un răspuns guvernamental, partenerii fac apel la state să își intensifice cooperarea cu Platforma.
Apel către statele europene: protecție reală pentru jurnaliști
Partenerii Platformei solicită Consiliului Europei, Comisiei Europene și celor 46 de state membre să aplice efectiv standardele privind libertatea presei. Printre priorități se numără consolidarea siguranței jurnaliștilor, implementarea integrală a standardelor anti-SLAPP, protejarea independenței serviciilor publice de media și sporirea protecției jurnalistelor.
Totodată, aceștia subliniază că Noul Pact Democratic pentru Europa ar trebui să plaseze libertatea presei, pluralismul media și siguranța jurnaliștilor „în centrul rezilienței democratice” și să includă garanții împotriva dezinformării și capturării mass-media.
Ce este Platforma pentru protecția jurnalismului
Platforma Consiliului Europei pentru promovarea protecției jurnalismului și siguranței jurnaliștilor a fost înființată în 2015, în cooperare cu 15 organizații internaționale din domeniul libertății de exprimare și al asociațiilor de jurnaliști. Scopul său este de a furniza informații care să stea la baza dialogului cu statele membre privind măsuri de protecție sau remediere.
Raportul anual acoperă cele 46 de state membre ale Consiliului Europei, precum și Rusia – după excluderea sa din organizație în 2022 – și Belarus.