La scurt timp după ce premierul Ilie Bolojan a anunțat că, în sfârșit, partidele din coaliție au ajuns la consens în ce privește reforma administrației, Sorin Grindeanu, președintele PSD, a simțit nevoia să iasă public și să anunțe un fel de referendum în partid.
Abia la opt luni de la debut, Guvernul condus de Ilie Bolojan reușește să ia primele măsuri de reducere a cheltuielilor la nivelul administrației centrale și locale, principalul obiectiv pentru care s-a format.
Din cauza deficitului bugetar uriaș, aproape 10% din PIB, la sfârșitul complicatului an 2024, România intrase într-o zonă alunecoasă care ducea spre incapacitatea de plată, fiind obligată să recâștige încrederea creditorilor internaționali prin măsuri dure de creștere a taxelor și reducere a cheltuielilor publice.
Contrar celor promise în campania electorală prezidențială, una axată neobișnuit de mult pe probleme economice și de guvernare, deși șeful statului nu are mari atribuții în aceste domenii, cum că o posibilă creștere a taxelor va fi făcută după reforma administrației sau, în cel mai rău caz, concomitent, coaliția așa-zis pro europeană – PSD, PNL, USR și UDMR – a mărit dările destul de rapid, iar după aceea a început o nesfârșită sfadă pe reducerea cheltuielilor publice.
M-am gândit și o să le propun colegilor, să facem o consultare un pic mai extinsă decât ceea ce am făcut în vara anului trecut... păstrăm această coaliție în această formă, adică împreună PSD, PNL, UDMR, USR sau într-o formă mai restrânsă, fără USR, de exemplu? Și dacă mergem înainte cu prim-ministru Ilie Bolojan, pentru că protocolul poate să rămână foarte simplu PSD, PNL, UDMR și cu un alt prim-ministru dat de PNL...
Sorin Grindeanu, președintele PSD
Rezistența la schimbare a fost asumată de PSD, care a sperat astfel să câștige susținerea alegătorilor nemulțumiți de “tăierile lui Bolojan”.
Dar ruptura dintre social-democrați și români e mult mai profundă și mai puternică decât și-a imaginat Sorin Grindeanu, noul președinte al partidului, care a preluat de la Marcel Ciolacu o formațiune aflată în șoc după ce n-a reușit, în două încercări succesive, să conteze în cursa pentru Palatul Cotroceni, o premieră în istoria post-comunistă.
- Grindeanu amenință că blochează bugetul. Atac puternic la Bolojan: Nu e doar premierul USR, ci și al PSD, al UDMR, chiar și al PNL
- Bolojan îi dă lui Grindeanu o replică de la Bruxelles, despre respectul pentru cetățeni: Obligația ca premier e să fac ceea ce trebuie pentru România
Un plan uselist
Inițial, șantajul din coaliție a fost legat de o posibilă alianță a PSD cu AUR și formarea unei noi majorități, așa cum cereau în stânga și-n dreapta primarii partidului, cuceriți ideologic de populismul extremiștilor.
Dar Grindeanu a înțeles în scurt timp, cum a înțeles și Simion, că votanții AUR urăsc în majoritate PSD. Mulți dintre ei au eșuat în mlaștina naționalistă pentru că au fost dezamăgiți de social-democrați.
Astfel, președintele PSD a schimbat strategia și a început să-i cultive pe nemulțumiții din PNL, foștii oameni ai lui Iohannis, cei care au făcut parte din cea de a doua versiune a USL, cea cu Ciucă și Ciolacu.
Așa s-a activat Eduard Hellvig, fostul director al SRI, care l-a trezit din nou pe Crin Antonescu, punându-l să scrie pe Facebook și să se facă de râs prin studiourile Realitatea TV, dar și pe Hubert Thuma, președintele Consiliului Județean Ilfov, care a primit misiunea de a mina axa Bolojan - Ciucu din PNL.
Concomitent, a fost promovată intens prin mijlocele de comunicare finanțate de PSD noua idee că social-democrații nu se retrag din coaliție, dar vor un alt liberal prim-ministru și scoaterea USR de la guvernare.
Adică, o lovitură dublă pentru electoratul reformist, cei 6 milioane de alegători care au votat în mai 2025 tandemul Dan-Bolojan. Cu alte cuvinte, Grindeanu urmărea anihilarea politică a celor doi.
Sunetul banilor
Trebuie spus că Sorin Grindeanu a avut un spațiu de manevră atât de extins în aceste 10 luni și pentru că președintele și prim-ministrul României n-au colaborat, n-au avut o strategie comună și n-au reușit să se impună în fața sistemului instituțional, corupt, compromis, penetrat de Kremlin și controlat în continuare de PSD.
Nu ne permitem acţiuni duplicitare, sabotaje în cadrul coaliţiei sau schimbări ale înţelegerilor politice la jumătatea drumului. Din aceste motive, PNL îi cere preşedintelui Grindeanu să se hotărască dacă se află la guvernare sau în opoziţie
Comunicat PNL, reacție la referendumul intern al lui Sorin Grindeanu
Marele noroc al României, în toată această perioadă, a fost că țara e în continuare dependentă de fluxurile financiare care vin dinspre Uniunea Europeană înspre economia autohtonă.
Problemele financiare grave, provocate de pandemie și de războiul de la graniță, care au dus la o inflație și un deficit uriaș, au eliminat orice posibilitate pentru formațiunile politice din țară de a evita reformele fără a-și asuma riscul ca România să ajungă rapid în faliment.
Acest obstacol a rămas în continuare, iar marele efort al lui Sorin Grindeanu și Eduard Hellvig e acela de a convinge oamenii că Ilie Bolojan trebuie schimbat.
Dacă în România nu e prea greu de făcut acest lucru, multe persoane fiind afectate de creșterile de taxe și de prețurile mari, e mult mai greu la Bruxelles, unde atât Comisia Europeană, care transferă spre România zeci de miliarde de euro în acest an prin PNRR și alte programe de investiții, cât și agențiile de rating atenționează, de câte ori au ocazia, că o criză politică va opri muzica, adică sunetul banilor.
De la MAGA la misiunea fondatoare, în câteva luni
Referendumul din partid, anunțat de Sorin Grindeanu într-un lung interviu publicat de G4media, trebuie interpretat ca o încercare de a liniști apele în PSD.
Primarii și liderii partidului sunt debusolați, speriați că vor pierde alegerile și nu știu direcția viitoare a formațiunii.
“…în PSD există nemulțumiri. Nu cred că sunt necolegial dacă spun asta şi nu cred că spun vreun secret. Sunt colegi care cred că am pierdut din misiunea fondatoare, să zic aşa, a social-democrației cu anumite măsuri care au fost luate”, a declarat Florin Manole (PSD), ministrul Muncii.
Astfel că, în decurs de câteva luni, în partid se vorbește din nou despre misiunea de stânga a partidului, după ce progresismul fusese cu brutalitate scos din statut într-o încercare de MAGA-nizare a formațiunii de către Sorin Grindeanu, la congresul în care a fost uns președinte.
Dacă la asta adăugăm și “șocanta” recunoaștere a căsătoriilor între persoane de același sex, cerută României printr-o decizie a CEDO, avem o încercare a partidului de a se înclina rapid spre stânga, o zonă neocupată a eșichierului politic, căutând soluții de supraviețuire.
“Pur și simplu, nu știu de ce nu e pusă în aplicare hotărârea CEDO în acest moment”, a declarat Sorin Grindeanu, în legătură cu decizia de recunoaștere legală a căsătoriilor între persoanele de același sex.
Referendumul intern și învierea ideologiei de stânga indică și o pregătire a PSD pentru o posibilă opoziție.
În situația în care Sorin Grindeanu ajunge la concluzia că nu are alte soluții de relansare a partidului, va propune ieșirea de la guvernare, cu obiectivul revenirii la putere la alegerile parlamentare din 2028.
Dar e o strategie riscantă, pentru că plecarea social-democraților de la putere, în contextul actual, în care nu mai controlează Parlamentul și nici fluxurile financiare, cum s-a întâmplat în perioada Tăriceanu, va fi o experiență inedită ce poate duce oriunde, în necunoscut.