La patru ani de la declanșarea invaziei pe scară largă în Ucraina, Rusia începe să resimtă tot mai vizibil costurile conflictului.
Într-un reportaj realizat la Eleţ, un oraș situat la 350 de kilometri sud de Moscova, BBC surprinde modul în care războiul a pătruns în viața de zi cu zi a oamenilor – de la panouri de recrutare și adăposturi anti-dronă până la facturi sufocante și pensii erodate de scumpiri.
Kremlinul a lansat invazia pe 24 februarie 2022, într-o operațiune pe care conducerea rusă o anticipa scurtă și victorioasă. În afara Rusiei, intervenția a fost percepută drept o încercare de a readuce Kievul în orbita Moscovei și de a rescrie arhitectura de securitate post-Război Rece din Europa. Patru ani mai târziu, conflictul continuă.
Portrete ale soldaților uciși și mesaje despre „glorie”
La prima vedere, Eleţ pare desprins dintr-un basm rusesc, cu biserici ortodoxe cu cupole aurite și pescari la copcă pe râul înghețat. Dar atmosfera idilică este doar o aparență, observă jurnalistul BBC Steve Rosenberg.
Pe malul apei, un panou de recrutare promite echivalentul a 15.000 de lire sterline (vreo 17.000 de euro) celor care se înrolează pentru a lupta în Ucraina. În apropiere, un afiș cu un soldat rus care țintește cu un Kalașnikov transmite mesajul: „Suntem acolo unde trebuie să fim”.
Pe fațada unui bloc de nouă etaje tronează un mural uriaș cu chipurile a cinci soldați ruși, localnici uciși în Ucraina. Deasupra este scris: „Slavă eroilor Rusiei!”
Autoritățile nu publică cifre oficiale privind pierderile din „operațiunea militară specială”, însă este cunoscut faptul că Rusia a suferit pierderi masive pe front. În numeroase orașe și sate au apărut monumente dedicate celor căzuți, iar cimitirele au secțiuni noi pentru morții războiului.
„În Marele Război știam pentru ce luptam. Acum nu sunt sigură”
Irina, controlor de bilete la autogară, vorbește cu jurnaliștii BBC chiar în fața muralului. A pierdut rude apropiate în război.
„Soțul prietenei mele a murit acolo. Și fiul verișoarei mele. Și nepotul. Mulți oameni au fost uciși. Îmi pare rău pentru băieții ăștia”, spune ea.
Viața ei este tot mai dificilă. „Facturile la utilități ne sufocă. Prețurile ne zdrobesc. E foarte greu să te descurci.”, spune femeia.
Deși situația financiară este complicată, Irina contribuie la pachetele cu ajutoare pentru soldații de pe front. Nu critică războiul, dar recunoaște că nu îl înțelege pe deplin. „În Marele Război pentru Apărarea Patriei știam pentru ce luptam. Acum nu sunt sigură pentru ce luptăm”, punctează femeia.
Drone, sirene și adăposturi în stațiile de autobuz
Deși frontiera cu Ucraina este la aproximativ 250 de kilometri, regiunea Lipețk a fost vizată de drone ucrainene. În Eleţ au fost instalate adăposturi din beton în parcuri și stații de autobuz, iar blocurile au subsoluri desemnate drept refugii.
„Sirenele sună aproape în fiecare noapte. Dar nu ies din clădire. Mergem doar pe coridor, unde nu sunt ferestre”, spune Irina.
Simbolurile războiului au pătruns și în spațiul comercial. Un local unde se vând clătite folosește literele V și Z – asociate cu invazia – în denumire, iar sloganul spune: „Ia o clătită, apoi întreaga lume.”
Declarațiile lui Vladimir Putin par să ofere context pentru asemenea mesaje. „Unde calcă piciorul unui soldat rus, acolo este al nostru”, a spus liderul de la Kremlin anul trecut la Sankt Petersburg. Într-un alt citat afișat anterior pe panouri din Moscova: „Granițele Rusiei nu se termină nicăieri.”
TVA mai mare și „buget de război”
Războiul are un cost economic tot mai apăsător. Cu deficitul bugetar în creștere și economia în stagnare, guvernul rus a majorat TVA de la 20 la 22%. Ministerul Finanțelor a anunțat că veniturile suplimentare vor merge către „apărare și securitate”.
Televiziunea de stat justifică măsura. „Trăim într-o vreme de război: un război impus de Occident. Trebuie să-l câștigăm și nu putem face asta fără un buget de război”, a declarat prezentatorul Dmitri Kiselev.
Micile afaceri resimt presiunea. Anastasia Bykova, proprietara unei brutării din Eleţ, spune că a fost nevoită să crească prețurile.
„Facturile la utilități, chiria și taxele au crescut toate. Iar majorarea TVA înseamnă că ingredientele sunt mai scumpe. Imaginați-vă că ar trebui să închidem cu toții: brutăria noastră și restaurantul de vizavi. Încercăm să facem orașul să arate bine. Dar dacă închidem, ce mai rămâne? Doar o pată gri și întunecată”, spune femeia.
„Operațiunea este excelentă. Doar că nu câștig nimic”
În capitala regională Lipețk, un pensionar, Ivan Pavlovici, este nemulțumit de prețuri și de starea blocului în care locuiește. Liftul nu funcționează, o țeavă s-a spart, iar pereții sunt înghețați.
Întrebat dacă războiul este de vină pentru dificultățile economice, are un răspuns surprinzător. „Dacă aș fi mai tânăr, m-aș duce să lupt acolo. Operațiunea militară specială este excelentă. Doar că prețurile cresc mereu. Pensiile cresc, dar apoi cresc și prețurile și mai mult. Așa că ce câștig eu? Nimic”, spune Ivan.
Adaugă însă: „Desigur, am trăi mai confortabil dacă nu ar exista această operațiune specială. Se cheltuiesc mulți bani pentru ea. Oamenii dau și ei cât pot. Trebuie să ajutăm. Nu mă plâng.”
O societate care strânge din dinți
Potrivit BBC, în Rusia se simte o oboseală tot mai accentuată. Viața este mai scumpă, incertitudinea persistă, iar optimismul este rar. Puțini cred că pot influența direcția în care merge țara.
Pe măsură ce războiul intră în al cincilea an, mulți ruși par să adopte o atitudine de resemnare: își reduc așteptările, strâng din dinți și așteaptă vremuri mai bune.