Un comisar european va participa în această săptămână la reuniunea inaugurală a Consiliului pentru pace, inițiativă lansată recent de către președintele american Donald Trump, fără ca Uniunea Europeană să adere pentru moment la noua structură, a anunțat luni blocul comunitar european.
Comisarul european pentru Mediterana, Dubravka Suica, se va deplasa la Washington pentru reuniunea prevăzută pentru joi, pentru a prezenta poziția europeană privind situația din Fâșia Gaza, transmit AFP și Reuters.
"Ea va participa la reuniunea Consiliului pentru pace pentru partea specifică consacrată Gazei. Comisia Europeană, țin să subliniez, nu devine membră a Consiliului pentru pace", a declarat Guillaume Mercier, purtător de cuvânt al Comisiei Europene pentru Mediterana, extindere, și parteneriate internaționale.
Întrebări de la Bruxelles
Într-o conferință de presă, Bruxelles-ul a subliniat luni că are "o serie de întrebări" referitoare la noua inițiativă, în special la "sfera sa de aplicare, guvernanța sa și compatibilitatea cu Carta Națiunilor Unite".
Amintim că președintele României, Nicușor Dan va participa la prima reuniune a Consiliului pentru Pace, la invitația președintelui Statelor Unite, Donald Trump.
România va avea statut de observator la această reuniune, iar participarea sa va avea ca obiectiv reafirmarea sprijinului pentru eforturile internaționale de pace și disponibilitatea României de a contribui la procesul de reconstrucție din Fâșia Gaza, se arată într-o postare pe Facebook a președintelui.
Ce este Consiliul pentru Pace
Consiliul pentru pace, condus de Trump, a fost conceput pentru a se pune capăt conflictului din Fâșia Gaza, dar Carta sa îi încredințează un obiectiv mai amplu, cel al soluționării conflictelor militare din lume.
Fiecare membru permanent al Consiliului pentru pace trebuie să vireze 1 miliard de dolari pentru a adera, ceea ce suscită critici conform cărora noua structură ar putea deveni o versiune "cu plată" a Consiliului de Securitate al ONU.
Potrivit textului de opt pagini trimis în urmă cu câteva săptămâni statelor "invitate" să participe, "Consiliul pentru pace este o organizație internațională ce vizează promovarea stabilității, restabilirea unei guvernări fiabile și legitime și garantarea unei păci durabile în regiunile atinse sau amenințate de conflicte".
Textul insistă, printre altele, pe "necesitatea unei organizații de pace internaționale mai agile și eficace".
Donald Trump va fi "primul președinte" al Consiliului pentru pace, ale cărui puteri prevăzute sunt extrem de extinse: el va fi singurul abilitat să "invite" alți șefi de stat și de guvern să se alăture inițiativei și va putea revoca participarea loc în caz de "veto cu o majoritate de două treimi din statele membre".
Fiecare stat exercită un mandat cu o durată maximă de trei ani, cu excepția statelor membre ce virează cel puțin 1 miliard de dolari în conturile Consiliului pentru pace în primul an ce urmează intrării în vigoare a Cartei, mai menționa textul, fără a face alte precizări.