Conferința de Securitate de la München a devenit scena unei dezbateri sensibile pentru viitorul securității europene: posibilitatea unei descurajări nucleare comune. Potrivit Ukrinform și Politico, mai multe state și-au exprimat disponibilitatea de a participa la discuții privind un mecanism european care să completeze arhitectura actuală de apărare, într-un context marcat de incertitudini strategice și de amenințările Rusiei.
Țările baltice: „De ce nu?”
Prim-ministrul Letoniei, Evika Siliņa, a declarat că Riga este pregătită să se implice în inițiativă. „Descurajarea nucleară ne poate oferi noi oportunități. De ce nu?”, a spus ea, subliniind că orice pas trebuie să respecte „angajamentele noastre internaționale”.
Și Estonia ia în calcul participarea la negocieri preliminare. Ministrul adjunct al Apărării, Tuuli Duneton, a afirmat că Tallinn nu exclude implicarea în discuțiile privind o eventuală descurajare nucleară europeană.
Ministrul de Externe leton, Baiba Braze, a apreciat la rândul său că „descurajarea nucleară este un subiect important” la reuniunea de la München, semn că tema a depășit stadiul speculațiilor academice.
Franța și Germania testează opțiuni
La München, președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Friedrich Merz au discutat despre consolidarea apărării europene. Macron a vorbit despre necesitatea unei „rearticulări a descurajării nucleare”, care să țină cont și de armele convenționale, precum rachetele cu rază lungă de acțiune.
Potrivit unor oficiali europeni, statele ar putea sprijini capacitatea nucleară a Franței prin contribuții în domeniul forțelor convenționale, inclusiv submarine. Surse citate de presa internațională arată că Parisul ar putea lua în calcul extinderea arsenalului nuclear cu sprijin financiar din partea altor țări europene.
Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a subliniat însă că un element esențial rămâne menținerea sprijinului strategic și nuclear al SUA. În opinia sa, Europa trebuie să își asume o responsabilitate mai mare pentru apărarea convențională, dar fără a slăbi legătura transatlantică.
Polonia cere un pas mai departe
În acest context, președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a mers și mai departe. Într-un interviu acordat postului Polsat, el s-a declarat „un mare susținător al aderării Poloniei la proiectul nuclear” și a spus că strategia de securitate a țării ar trebui să fie „bazată pe potențialul nuclear”.
„Această cale, cu respect pentru toate reglementările internaționale, este calea pe care ar trebui să o urmăm… Trebuie să lucrăm pentru a atinge acest obiectiv, astfel încât să putem începe lucrările. Suntem o țară chiar la granița unui conflict armat. Atitudinea agresivă, imperială a Rusiei față de Polonia este bine cunoscută”, a afirmat Nawrocki.
Declarațiile sale vin pe fondul intensificării amenințărilor Moscovei și al dezbaterilor tot mai vizibile despre autonomia strategică a Europei.