The Guardian: La München a început negocierea „divorțului” transatlantic

The Guardian: La München a început negocierea „divorțului” transatlantic
Sprijină jurnalismul independent
Donează acum

Conferința de Securitate de la München din acest weekend a arătat o schimbare de atmosferă: Europa nu mai reacționează doar defensiv la mesajele Washingtonului, ci începe să discute deschis despre autonomie, suveranitate și reducerea dependenței de SUA. Tonul a fost mai ferm, iar diferențele privind Ucraina au ieșit la suprafață fără menajamente.

Într-o analiză publicată de The Guardian, semnată de Patrick Wintour, editor pentru politică externă al publicației britanice, reuniunea din Bavaria este descrisă drept momentul în care începe dezbaterea asupra „termenilor divorțului” transatlantic, după ruptura simbolică produsă anul trecut.

De la discursul dur al lui Vance la mesajul ferm al lui Rubio

Autorul amintește discursul dur al lui JD Vance din 2025, perceput ca o lovitură directă la adresa Europei, drept momentul în care s-a conturat ruptura dintre cele două maluri ale Atlanticului. Dacă acela a fost începutul separării, ediția din acest an ar fi debutul negocierii condițiilor noii relații.

Reprezentantul Washingtonului, Marco Rubio, a adoptat un ton mai diplomatic, condimentat cu referințe culturale europene. Mesajul de fond a rămas însă unul sever: „Ieri s-a încheiat”, a spus el, definind „ieri” drept epoca migrației în masă, a statelor sociale extinse, a comerțului liber neîngrădit, a „cultelor climatice” și a externalizării suveranității către instituții internaționale.

Rubio a sugerat că, dacă Europa continuă pe acest drum pe care administrația Trump îl vede drept un declin civilizațional, SUA își vor muta atenția către alte regiuni ale lumii.

O Europă mai puțin impresionată

Deși unii oficiali au salutat tonul mai moderat, atmosfera dominantă a fost diferită. Potrivit analizei, „un fier a intrat în sufletul Europei” în relația cu Trump. Nu neapărat dorința de confruntare directă, dar o voință clară de a pune capăt dependenței strategice.

Ideea unui pilon european mai puternic în NATO a fost repetată insistent. Premierul britanic Keir Starmer a promis o integrare mai profundă în domeniul apărării și a declarat că „era Brexitului s-a încheiat”, lăudând diversitatea și coeziunea societății britanice – un contrast evident cu retorica americană despre „ștergerea civilizațională”.

Cancelarul german Friedrich Merz a mers mai departe, afirmând că era hegemoniei americane se apropie de final. „Nu credem în tarife și protecționism, ci în comerț liber”, a spus el, adăugând că Europa susține acordurile climatice și Organizația Mondială a Sănătății pentru că provocările globale pot fi rezolvate doar împreună.

Ucraina, mărul discordiei

Divergențele privind Ucraina au fost nucleul tensiunilor. Indulgența lui Donald Trump față de Vladimir Putin continuă să provoace neliniște pe continent.

Hillary Clinton a exprimat cea mai dură critică: „Efortul pe care Putin și Trump îl fac pentru a profita de suferința și moartea poporului ucrainean este o eroare istorică și o corupție dusă la extrem… A trădat Occidentul. A trădat valorile umane.”

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că „războiul dezvăluie forme de rău pe care nu le-am anticipat” și s-a întrebat de ce Ucrainei i se cer concesii, nu Rusiei. El a admis că absența Europei de la masa negocierilor este resimțită ca o greșeală.

Ministrul polonez de externe Radoslaw Sikorski a punctat pragmatic: „Dacă noi plătim, iar acest război ne afectează securitatea, nu doar pe cea a Ucrainei, merităm un loc la masă.” El a arătat că, în lipsa unui nou pachet de finanțare în Congres, europenii sunt cei care suportă costurile livrărilor de armament.

Autonomie strategică, inclusiv nucleară

Discuția a mers dincolo de apărarea convențională. Emmanuel Macron a vorbit despre dreptul Europei de a discuta direct cu Putin și despre necesitatea unor capacități sporite de lovire la distanță.

El a avertizat că Europa nu mai poate fi spectator atunci când SUA se retrag unilateral din tratate de control al armamentului, așa cum s-a întâmplat cu tratatul INF. „Vom fi credibili doar dacă suntem capabili să achiziționăm și să producem ceea ce ne trebuie, fără condiționări externe”, a spus liderul francez.

Macron, Merz și Starmer au făcut referire și la discuții sensibile privind extinderea protecției nucleare franco-britanice asupra Europei, reducând dependența de umbrela nucleară americană. Un pas extrem de costisitor și politic delicat, dar deja aflat pe agendă.

„Ieri s-a încheiat”

Analiza concluzionează că relația transatlantică intră într-o nouă etapă. SUA și Europa sunt de acord că europenii trebuie să-și asume mai multă responsabilitate pentru propria apărare. Divergențele apar însă atunci când vine vorba despre cât de departe poate merge această autonomie.

Faptul că suveranitatea europeană – inclusiv în domeniul nuclear – este discutată deschis arată cât de mult s-a schimbat climatul strategic. „Ieri s-a încheiat”, spunea Rubio. La München, mulți europeni par să fie de acord – dar nu în sensul dorit la Washington.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇