La scurt timp după ce datele oficiale au confirmat că România a intrat în recesiune tehnică, premierul Ilie Bolojan a explicat, pe Facebook, contextul economic al ultimilor doi ani. El susține că actuala contracție este „temporară” și că face parte dintr-un proces necesar de corecție.
După măsurile de disciplină bugetară adoptate, în a doua jumătate a acestui an situația economică se va reașeza și va relua creșterea, e convins premierul, care a făcut declaraţii azi şi la EuropaFM.
Tot el spune că, în 2025, am avut creșterea economică de 0,6%, în condițiile unei schimbări rapide a modelului economic.
„Am început trecerea de la un model bazat pe deficit și consum”
„Creșterea economică a României în 2025 a fost de 0,6%, în condițiile schimbării rapide, în numai 6 luni, a modelului economic care ne-a dus cu spatele la zid. Am început trecerea de la un model bazat pe deficit și consum, aparent generator de prosperitate, dar în fapt distrugător, la un model bazat pe investiții, productivitate, export și disciplină bugetară”, aşa face Ilie Bolojan o trimitere directă la guvernarea Ciolacu, care a lăsat ţara cu un deficit uriaş.
Premierul admite existența recesiunii tehnice, dar o califică drept un efect anticipat al tranziției: „Recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat și inevitabil al acestei tranziții, care ne va duce, în final, la o economie solidă, o creștere sănătoasă și prosperitate reală, pe baza a ceea ce producem, nu prin împrumuturi tot mai multe și tot mai scumpe”.
2024 și 2025 – „parte a aceluiași proces”
Șeful Guvernului susține că anii 2024 și 2025 trebuie analizați împreună. „Pentru a înțelege corect situația economică actuală a României, este important să privim anii 2024 și 2025 ca parte a aceluiași proces”, spune acesta.
Despre 2024, Bolojan afirmă că a fost „un an atipic”, cu un deficit bugetar de aproape 8–9% din PIB și un deficit extern de 8,2% din PIB, dar cu o creștere economică sub 1%. „În mod normal, un asemenea stimul fiscal ar fi trebuit să genereze o creștere mult mai puternică. Acest lucru nu s-a întâmplat”, spune premierul.
El amintește și faptul că, potrivit INS, în prima parte a anului 2024 a existat recesiune tehnică, „cu scăderi de -0,4% în primele două trimestre ale anului”.
„În 2024 am cheltuit mult, dar am crescut puțin”
Premierul explică dezechilibrele prin structura cheltuielilor: „Pentru că o parte importantă a banilor cheltuiți în 2024 a fost orientată către consum curent, cheltuieli rigide și compensarea unor presiuni sociale și inflaționiste, nu către dezvoltarea reală a economiei. Iar consumul puternic a venit din tot mai multe importuri. Inflația ridicată a absorbit o parte importantă din acest impuls fiscal puternic”.
„Cu alte cuvinte, în 2024 am cheltuit mult, dar am crescut puțin. Părea că situația este favorabilă, dar dezechilibrele economice se accentuau”, susține Bolojan.
„Am fost cu spatele la zid”
Potrivit premierului, în iulie 2025 a început redresarea, printr-o corecție de aproximativ 1% din PIB. „Am realizat o corecție de aproximativ 1% din PIB, un efort semnificativ care a generat costuri sociale și nemulțumiri. Aș fi vrut să existe o cale de a le evita”.
Într-o intervenție la Europa FM, Ilie Bolojan a explicat că măsurile de corecție nu au fost o opțiune, ci o constrângere impusă de realitățile fiscale.
„Ani de zile am pompat în economie bani sub formă de investiţii, sub formă de creşteri salariale, sub diferite forme. Ceea ce înseamnă că am stimulat economia, pentru că asta înseamnă deficitele. Deficitele mari ar trebui să genereze şi creşteri economice ceva mai mari, dar s-a văzut că nu s-a întâmplat acest lucru”, a punctat premierul.
El a admis că, deși stimulentele bugetare ar fi trebuit să ducă la o creștere economică mai accelerată, „calitatea unor investiţii în sensul de creştere economică a lăsat de dorit”.
„Aşa cum ştiţi şi dumneavoastră şi ştiu toţi românii, am fost cu spatele la zid, în vară, şi a trebuit să luăm aceste măsuri, să începem să corectăm deficitul”, a spus Bolojan.
„Problema nu a fost lipsa banilor, ci modul în care au fost utilizați”
El susține că, teoretic, ajustarea ar fi trebuit să ducă la o frânare accentuată a economiei, însă datele arată o creștere de aproximativ 0,6% în 2025.
„În 2024 am avut un stimul fiscal mare, cu impact economic redus și cu acumulare de dezechilibre interne și externe. În 2025 avem disciplină fiscală, dar o creștere similară, susținută de investiții reale și factori structurali. Acest lucru arată că problema fundamentală nu a fost lipsa banilor, ci modul în care au fost utilizați”.
Premierul a detaliat structura acestor măsuri și recunoaște că ajustările bugetare generează efecte negative pe termen scurt.
„În toate ţările din lume unde guvernele au fost în situaţia de a corecta deficite, nu există nici o formă de corecţie care să nu cuprindă o combinaţie de măsuri, care să însemne scăderea unor cheltuieli de funcţionare, creşterea unor venituri, ceea ce a însemnat în România, inclusiv creşterea de taxe, pe exemplu, dar şi creşterea gradului de încasare, reducerea unor investiţii sau eşalonarea acestora”, a spus Bolojan.
El a subliniat că „aceste măsuri au nişte efecte de contracţie economică de mod inevitabil”, dar a comparat ajustările cu „orice tratament care însănătoşeşte o boală”: uneori, cu efecte colaterale. Bolojan a recunoscut și că „poate ordinea în care a fost pusă în practică n-a fost cea mai bună, dar a fost dată de o anumită situaţie.”
Bolojan a mai subliniat că ajustarea nu reprezintă o criză: „Nu traversăm o criză. Traversăm o perioadă de corecție economică necesară pentru a avea o economie mai stabilă și mai puternică, care să aducă prosperitate pe termen lung”.
Reașezare și revenire în a doua jumătate a anului
Premierul a spus că actuala perioadă este una „temporară” și nu trebuie confundată cu o criză prelungită. „Eu nu sunt adeptul proiectării unor aşteptări foarte optimiste, că asta a făcut ani de zile lumea politică”, a mai spus premierul, la Europa FM.
El a explicat că, după închiderea bugetului și finalizarea măsurilor din administrație și energie, efectele negative ar urma să fie absorbite de economie. „În a doua jumătate a anului, aceste efecte colaterale vor fi deja absorbite de economie şi vom relua zona de creştere economică”, a punctat Bolojan.
Întrebat dacă revenirea economică ar putea începe din iunie, premierul a confirmat. „Eu spun că, din a doua jumătate a acestui an, vom vedea că lucrurile se reaşază (…) vom crea condiţii pentru creştere economică, pentru prosperitate şi pentru o predictibilitate economică.”
Replica lui Grindeanu
Imediat după anunțarea cifrelor INS care indică intrarea în recesiunea tehnică, liderul PSD Sorin Grindeanu a declarat că responsabilitatea pentru actuala situație economică aparține Guvernului condus de Ilie Bolojan. El a spus că de vină este „încăpăţânarea dusă la absurd, rezistenţa acerbă la orice argument raţional, obsesia permanentă pentru imagine şi calculele personale”, făcând o aluzie evidentă la premierul Bolojan.
Grindeanu a invocat datele privind contracția economică din 2025 pentru a critica actuala strategie fiscală, în timp ce premierul insistă că ajustarea era inevitabilă și că dezechilibrele majore s-au acumulat anterior. Ce nu a spus liderul PSD este faptul că din datele INS rezultă că şi în anul 2024 a fost recesiune tehnică, mai exact pe vremea guvernului condus de Marcel Ciolacu.
România a intrat oficial în recesiune
România a intrat oficial în recesiune tehnică, după ce datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că economia a scăzut în ultimele două trimestre din 2025. Statisticienii au revizuit în sens negativ și estimările anterioare, marcând drept trimestru de contracție inclusiv începutul anului trecut.
Potrivit INS, în trimestrul al IV-lea din 2025, Produsul Intern Brut a scăzut în termeni reali cu 1,9% față de trimestrul precedent. Cum și trimestrul al III-lea din 2025 a fost pe minus (-0,1%, revizuit de la -0,2%), România îndeplinește definiția recesiunii tehnice – două trimestre consecutive de scădere economică.
Pe ansamblul anului 2025, economia a înregistrat totuși o creștere modestă, de +0,6% față de 2024. Evoluția trimestrială indică însă o volatilitate accentuată și o tendință descendentă în a doua parte a anului, ceea ce confirmă presiunea acumulată asupra activității economice.