Excedentul de lichiditate din sistemul bancar față de Banca Națională a României a făcut un nou salt în ianuarie, la 42 miliarde lei (stoc mediu zilnic), după ce a crescut mult și în decembrie, conform datelor statistice publicate de banca centrală.
Acest surplus de bani al sistemului bancar față de BNR s-a cifrat la aproximativ 29,54 miliarde de lei (stoc mediu zilnic) în luna decembrie, în creștere cu 7 miliarde de lei față de luna noiembrie și octombrie.
Aceasta a fost a 6-a lună consecutivă cu un surplus semnificativ de lichiditate în bănci, după ce în luna iulie s-a revenit pe excedent. Acum s-a ajuns la cel mai ridicat surplus de lichiditate din ultimele 18 luni. În iunie 2025 a fost înregistrat un deficit de 4,5 miliarde lei, primul deficit din ultimii mai bine de 3 ani.
Un exces de lichiditate în sistemul bancar permite o mai vastă finanțare a economiei private (companii și gospodării) și a statului, la costuri mai avantajoase. În general, în perioade cu lichiditate abundentă, băncile dau mai multe credite, relaxează standardele de creditare și, dacă condițiile permit, scad dobânzile.
Așteptările de scădere a inflației, a dobânzii cheie de către BNR și a deficitului ajută la scăderea dobânzilor, care rămân totuși ridicate la nivel nominal – La nivel real, dobânzile sunt puternic negative
Astfel, băncile au plasat 42 miliarde lei (stoc mediu zilnic) la facilitatea de depozit a BNR în luna ianuarie – fapt ce arată îmbunătățirea lichidității în ultimele luni în întreg ansamblul sectorului bancar (format din puțin peste 30 de bănci), nu doar la băncile mari ca în lunile de vară.
În ultimele 8 luni, indicele ROBOR la 3 luni a scăzut cu 157 puncte de bază (1,57%), la 5,83% cel mai recent, cu o reducere mai mare în ultimele câteva săptămâni grație acestui excedent de lichiditate din bănci, care permite instituțiilor financiare să fie mai generoase cu finanțările.
În același timp, grație execuțiilor bugetare pozitive din ultimele luni și a așteptărilor de scădere a deficitului, a inflației (4% la final de 2026 conform estimărilor BNR) și implicit a dobânzilor de referință, s-a accelerat și tendința de scădere a dobânzilor suverane.
Sistemul bancar a încheiat procesul de detensionare și de reacumulare de lichiditate, sprijinit de BNR
Ca idee, cel mai mare contributor la umflarea lichidității din piața bancară este statul – în condițiile în care băncile sunt la nivel colectiv cel mai mare finanțator intern al Guvernului, plățile Ministerului de Finanțe în contul serviciului datoriei publice interne reprezintă injecții masive de capital în bănci, un surplus financiar cu care acestea creditează firmele, populația și, din nou, statul.
Ca exemplu, lichiditatea interbancară s-a îmbunătățit din finalul lunii iulie, când Finanțele a plătit 10,5 miliarde de lei pe o scadență de titluri de stat emise prima dată în martie 2025. Mai mult, 2026 va fi an record în contul plăților în contul datoriei ce ajunge la scadență + dobânzi.
Citește integral articolul Lichiditatea din sistemul bancar face un nou salt și împinge ROBOR în jos – Piața băltește de bani. Muntele de bani din bănci va mai crește în 2026, an record pentru plățile în contul datoriei publice pe Curs de Guvernare.