O mare companie sud-coreeană intenționează să producă în România trenuri pe hidrogen și să construiască o cale ferată de mare viteză. Proiectul se numește Dacia.
România vrea să devină un centru de greutate în domeniul feroviar. Ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban, și o delegație de la Hyunday Rotem au discutat miercuri despre acest proiect, denumit DACIA.
„Am avut astăzi o întâlnire cu delegația sud-coreeană a companiei Hyundai Rotem, condusă de CEO Yong Bae Lee. Discuțiile au fost centrate pe Proiectul DACIA, o propunere amplă care vizează localizarea producției de material rulant în România, dezvoltarea trenurilor pe hidrogen, definirea etapelor pentru o viitoare cale ferată de mare viteză și utilizarea unor mecanisme solide de finanțare prin credit de export”, a explicat ministrul român pe Facebook.
Potrivit acestuia, colaborarea poate aduce beneficii importante României:
- dezvoltarea unei industrii feroviare competitive, „Fabricat în România”, prin facilități locale, transfer tehnologic și lanțuri de aprovizionare moderne;
- crearea de locuri de muncă sustenabile și formarea unei forțe de muncă tehnice de înaltă calificare;
- accelerarea tranziției către transport nepoluant prin soluții pe bază de hidrogen;
- poziționarea României ca hub european de producție și inovare feroviară, cu potențial de export;
- consolidarea autonomiei industriale pe termen lung, prin parteneriate public–private bine structurate.
Prima linie de mare viteză, de la frontiera de Vest la Marea Neagră
Grupul canadian Atkins Realis a întocmit un studiu de oportunitate privind realizarea unei linii de cale ferată de mare viteză, cu o lungime de aproape 800 de kilometri și costuri estimate la circa 15 miliarde de euro.
Proiectul vizează dezvoltarea unui coridor feroviar care să lege Constanța de Oradea, cu conexiune la rețeaua de mare viteză a Ungariei și, implicit, la infrastructura feroviară rapidă a Uniunii Europene
Soluția propusă este una hibridă: modernizarea unor linii existente pentru viteze de 160–200 km/h, combinată cu construcția de linii noi, duble, pentru viteze de până la 250 km/h.
Din cauza dimensiunii și complexității investiției, studiul recomandă implementarea în etape.
Primul tronson vizat este București–Câmpina, cu linie nouă pentru 250 km/h, cu posibilă extindere spre Brașov prin modernizarea infrastructurii existente la 200 km/h.
Urmează sectoarele Brașov–Cluj-Napoca, Cluj-Napoca–Oradea și, ulterior, București–Constanța, unde doar segmentul Fetești–Constanța ar presupune linie complet nouă.
Potrivit documentelor analizate de Profit.ro, licitația pentru lucrările dintre Predeal și Brașov, inclusiv tunelul feroviar, ar putea fi lansată chiar în 2026, ceea ce ar transforma acest sector în primul tronson al viitorului coridor de mare viteză.
Cum ar putea fi finanțat proiectul
În privința finanțării, documentul recomandă o combinație de fonduri europene post-2027, buget național și eventuale parteneriate public-private, mai ales pentru tronsoanele cu potențial comercial ridicat.
În exercițiul financiar 2028–2034, Comisia Europeană propune pentru România alocări totale de peste 60 de miliarde de euro, din care o parte ar putea fi direcționată spre infrastructura de transport.