România a reușit ceea ce multe state dezvoltate încearcă de decenii: să crească economic și, în același timp, să reducă drastic poluarea.
Emisiile de gaze cu efect de seră au scăzut cu 75% față de perioada comunistă, iar intensitatea emisiilor s-a prăbușit cu 88% din 1990 până în 2023, scrie The Guardian.
Publicația britanică arată că România a decuplat creșterea economică de emisii mai rapid decât orice alt stat european – și poate chiar la nivel global.
Întrebarea-cheie, ridicată de jurnaliștii britanici, este dacă această transformare poate continua și cu ce cost social.
Cea mai mare fermă solară din Europa – și altele și mai mari în plan
După dezghețul câmpurilor din sudul țării, va începe montarea a un milion de panouri fotovoltaice, susținute de baterii, într-un proiect de 760 MW. Însă recordul nu va dura mult: în nord-vestul țării este deja aprobat un parc solar de 1 GW.
Noile investiții se adaugă unui peisaj energetic complet schimbat față de anii ’90: parcuri eoliene la Marea Neagră, extinderea duratei de viață a centralei nucleare de la Cernavodă și proliferarea panourilor solare pe case și clădiri comerciale.
„Tendința este ireversibilă. Dar trebuie să jucăm inteligent.”, a declarat Liviu Gavrilă, vicepreședinte al Asociației Române pentru Energie Eoliană și manager la Enery, compania care construiește noul parc solar.
Cum a început decuplarea: prăbușirea industriei comuniste
Sub regimul lui Nicolae Ceaușescu, economia României era puternic industrializată și extrem de poluantă. Centralele pe lignit și păcură alimentau fabrici energofage. După 1989, odată cu privatizările și închiderea multor unități industriale, emisiile au scăzut abrupt.
„Prima scădere a fost «istoria care se întâmpla acum, nu o decarbonizare activă, bazată pe politici»”, explică Ioana-Maria Petrescu, fost ministru de Finanțe. „Dar a continuat, din fericire, pentru că România a aderat la Uniunea Europeană”, spune Petrescu.
Aderarea la Uniunea Europeană în 2007 a impus standarde mai stricte de mediu, a introdus prețul carbonului și a adus fonduri pentru modernizarea sistemului energetic.
Rezultatul: în primii 17 ani după 1989, intensitatea carbonului în sectorul energetic a scăzut cu 9,2%. În următorii 17 ani, declinul a fost de 52%.
Creștere economică dublată, comunități pierdute
Din 1990 până astăzi, PIB-ul real al României s-a dublat. În același timp, absorbția de carbon prin păduri a crescut cu 77%, potrivit datelor oficiale.
Dar tranziția a avut costuri sociale masive. Orașe miniere s-au depopulat, iar comunități întregi au intrat în declin.
„E bine că am redus emisiile și că ne bazăm pe alte industrii. Dar tranziția a fost brutală pentru mulți oameni”, spune Petrescu.
România este astfel un exemplu de decuplare rapidă, dar și un avertisment privind impactul social al schimbărilor accelerate.
Fructele ușor de cules ale tranziției
Succesul României s-a bazat în mare parte pe închiderea centralelor pe cărbune – un pas relativ simplu tehnic.
„Am aruncat cărbune în cuptoare și am produs electricitate cu turbine cu abur timp de decenii, iar oprirea lor este un fruct la îndemână. Dar aceasta este doar o parte din emisiile noastre.”, explică William Lamb, cercetător la Institutul Potsdam pentru Cercetarea Impactului Climatic.
Problema este că sectoare precum transporturile sau clădirile sunt mult mai greu de decarbonizat.
Leagănul petrolului nu renunță la gaze
România este și țara în care s-a construit, în 1857, prima rafinărie modernă din lume, la Ploiești, punctează The Guardian. În al Doilea Război Mondial, câmpurile petroliere din zonă alimentau o treime din mașinăria de război germană.
Astăzi, statul mizează pe gazul din Marea Neagră, prin proiectul Neptun Deep, și transformă fosta centrală pe cărbune Mintia într-una pe gaz. Extinderea capacităților pe gaz ridică însă semne de întrebare privind viabilitatea economică pe termen lung, în contextul legislației climatice europene.
Un sondaj Eurobarometru arată că proporția românilor care nu consideră schimbările climatice o problemă serioasă este dublă față de media UE.
România – model sau excepție?
Emisiile nete au ajuns la doar 3 tone pe cap de locuitor – printre cele mai scăzute din Europa, doar Suedia situându-se mai jos.
„Ceea ce s-a întâmplat în România nu ar trebui să devină un discurs moralizator. „Ajungi la un punct în care creșterea nu mai vine din petrol și gaze.”, avertizează Mihnea Cătuți, director executiv al Energy Policy Group.
România demonstrează că o economie poate crește în timp ce emisiile scad drastic. Însă rămâne de văzut dacă poate menține ritmul fără a repeta costurile sociale ale trecutului.