Opoziția față de Statele Unite ale Americii s-a întărit semnificativ în Europa de Vest după declarațiile și presiunile administrației conduse de Donald Trump privind Groenlanda, arată un sondaj realizat de YouGov și citat de The Guardian.
Datele indică cea mai slabă percepție asupra SUA din ultimul deceniu, de când institutul a început să urmărească această evoluție.
Potrivit sondajului, europenii occidentali pun autonomia și valorile Europei mai presus de relația transatlantică și nu sunt dispuși să facă concesii pentru a menține relații bune cu Washingtonul.
Antipatie majoritară față de America lui Trump
Majorități clare din șase state vest-europene – Danemarca, Franța, Germania, Italia, Spania și Marea Britanie – declară că au o opinie nefavorabilă despre SUA.
Procentele variază de la 62% în Franța până la 84% în Danemarca, stat de care aparține Groenlanda ca teritoriu autonom. Este o creștere abruptă față de noiembrie, când percepțiile negative se situau între 49% și 70%.
SUA nu mai sunt văzute ca „aliat” sau „prieten”
Sondajul arată și o schimbare de fond în modul în care europenii privesc rolul SUA: în toate cele șase țări analizate, tot mai puțini respondenți mai consideră Statele Unite un aliat.
Cea mai spectaculoasă schimbare apare în Danemarca. Dacă în iulie 2023, 80% dintre danezi spuneau că văd SUA drept „prieten sau aliat”, în prezent mai puțin de 26% mai împărtășesc această percepție.
Unde dau europenii dreptate Washingtonului
Interesant este că europenii tind să fie de acord cu unele dintre criticile administrației Trump la adresa Europei. Majorități semnificative consideră că Europa:
- a fost prea dependentă de SUA în materie de apărare (59–74%);
- a permis prea multă imigrație (52–63%);
- a fost prea ezitantă pe scena internațională (45–62%).
Unde apare ruptura clară cu SUA
În schimb, europenii resping ferm alte acuzații venite dinspre Washington. Doar 18–31% sunt de acord cu ideea că guvernele europene ar fi „excesiv de restrictive” în privința libertății de exprimare.
Și mai puțini – între 10% și 17% – împărtășesc punctul de vedere al lui Trump potrivit căruia Uniunea Europeană ar fi fost incorectă în relațiile comerciale cu SUA.
Europa se simte mai slabă, dar vrea mai multă autonomie
Deși mai mulți lideri europeni cer ca UE să își folosească mai agresiv forța economică în raport cu SUA, majoritatea respondenților consideră în continuare că Statele Unite sunt mai puternice decât Europa din punct de vedere economic, diplomatic și militar.
Între 63% și 78% dintre cei chestionați cred că apărarea și pacea Europei depind încă de SUA, iar 49–64% spun același lucru despre prosperitatea continentului. Totodată, majoritatea consideră că o deteriorare gravă a relațiilor UE–SUA ar fi dăunătoare pentru Europa.
Groenlanda, momentul de cotitură
Chiar și așa, disputa privind Groenlanda pare să fi clarificat prioritățile. Cea mai răspândită opinie în toate cele șase state (41–55%) este că Europa ar trebui să acorde prioritate autonomiei proprii, chiar și cu riscul slăbirii alianței transatlantice.
Ce ar accepta europenii pentru a păstra relația cu SUA
Disponibilitatea de compromis este însă limitată. Singura concesie acceptată în toate țările analizate este reducerea imigrației – o măsură susținută oricum de majoritatea populației.
În Marea Britanie, Danemarca, Franța și Germania, respondenții ar accepta și creșterea cheltuielilor pentru apărare pentru a menține sprijinul SUA. Danezii și britanicii sunt, de asemenea, mai dispuși decât nu să majoreze ajutorul pentru Ucraina.
În schimb, europenii resping clar:
- relaxarea restricțiilor privind discursul instigator la ură;
- adoptarea unei politici comerciale dictate de SUA;
- acorduri comerciale mai favorabile Washingtonului decât Europei;
- acoperirea costurilor trupelor americane din Europa;
- desființarea Uniunii Europene.
„Lumea s-a schimbat”, dar Trump e văzut ca o paranteză
Deși liderii europeni avertizează că „lumea s-a schimbat definitiv”, între 39% (în Germania) și 57% (în Danemarca) dintre respondenți cred că politica externă a SUA va „reveni la normal” după plecarea lui Trump.
Dacă relația transatlantică s-ar rupe, majoritatea – cu excepția Italiei – ar susține creșterea cheltuielilor pentru apărare. Opiniile sunt împărțite în privința ajutorului pentru Ucraina, iar doar 20–31% ar dori o apropiere de alte mari puteri globale.
În schimb, există un sprijin consistent pentru o integrare politică mai profundă în Europa, care să ofere UE mai multă putere și capacitate de decizie: între 46% și 63% dintre respondenți susțin această direcție.