Donald Trump se confruntă cu unele dintre cele mai dificile dileme ale celui de-al doilea mandat, iar relația cu Iranul nu îi oferă nicio cale ușoară spre o victorie rapidă.
Potrivit unei analize CNN, președintele american se află prins între presiuni interne tot mai mari și riscuri geopolitice uriașe, într-un moment în care un nou conflict ar putea avea consecințe politice devastatoare.
Un eventual război cu Iranul ar fi un șoc major pentru o Americă deja obosită de polarizare și de costul vieții. Sondajele arată că principala preocupare a alegătorilor rămâne economia – prețurile la alimente și locuințe –, nu politica externă. Cu toate acestea, Trump a început anul concentrându-se pe alte fronturi: de la intervenția din Venezuela până la reluarea atacurilor la adresa sistemului electoral și intensificarea operațiunilor militare externe.
Amenințări credibile, într-un moment delicat politic
În primul an după revenirea la Casa Albă, Trump a ordonat lovituri asupra unor ținte din Iran, Irak, Yemen, Siria, Nigeria, Venezuela și împotriva unor ambarcațiuni suspectate de trafic de droguri în Pacific și Caraibe. Acest istoric explică de ce amenințările sale la adresa Iranului – legate atât de reprimarea protestelor, cât și de programul nuclear – sunt considerate credibile, notează analiza CNN.
Negocierile care se deschid vineri, în Oman, între oficiali americani și iranieni au loc însă într-un context intern nefavorabil pentru președinte. Cu o rată de aprobare sub 40% și cu alegerile de la jumătatea mandatului apropiindu-se, Trump trebuie să ia în calcul nu doar opțiunile militare, ci și fragilitatea sprijinului politic de acasă.
Strategia imprevizibilității și pariul pe slăbiciunea Iranului
Trump este convins că imprevizibilitatea sa îi oferă un avantaj în negocieri. El mizează pe ideea că liderii clericali de la Teheran ar prefera un „acord” în locul riscului unui război cu Statele Unite. În sprijinul acestei strategii, Washingtonul a concentrat o forță navală importantă în regiune, semnalând că opțiunea militară rămâne pe masă.
În același timp, iranienii nu mai pot conta pe ceea ce criticii au numit teoria TACO – „Trump Always Chickens Out” - Trump dă mereu înapoi. Președintele a demonstrat, atât în primul, cât și în al doilea mandat, că este dispus să escaladeze: de la asasinarea generalului Qasem Soleimani până la bombardarea siturilor nucleare iraniene anul trecut.
Trump a mers mai departe decât oricare alt președinte american recent, intervenind direct în politica internă a Iranului și avertizând regimul de la Teheran asupra represaliilor pentru reprimarea violentă a protestelor, soldată, potrivit relatărilor, cu mii de morți.
O fereastră de oportunitate care s-ar putea închide
Analiza CNN subliniază că Iranul traversează poate cel mai vulnerabil moment din ultimii 45 de ani:
Regimul se confruntă cu o criză de succesiune, care erodează stabilitatea simbolică a puterii. Ayatollahul Ali Khamenei este în vârstă, iar viitorul regimului este incert.
Legitimitatea politică este grav afectată, pe fondul penuriei de alimente și apă și al degradării condițiilor economice.
Aliații regionali ai Iranului, precum Hamas și Hezbollah, au fost slăbiți sever de conflictele recente cu Israelul.
În acest context, se conturează argumentul că nu ar exista un moment mai favorabil pentru Washington să lovească un regim care a amenințat aliații SUA și a fost implicat în uciderea unor cetățeni americani. Dar această fereastră ar putea fi de scurtă durată. Dacă Trump și premierul israelian Benjamin Netanyahu nu acționează acum, ar putea regreta mai târziu, avertizează CNN.
„Cele mai importante deliberări au loc în mintea lui Trump”
Pentru Donald Trump, o eventuală înfrângere a Iranului ar însemna o performanță istorică, inaccesibilă predecesorilor săi – de la Carter și Reagan până la Obama și Biden. Iar obsesia sa pentru moștenirea politică face ca această perspectivă să fie extrem de tentantă.
„Cele mai importante deliberări sunt cele care au loc în interiorul minții președintelui Trump”, a declarat expertul în Iran Karim Sadjadpour, într-un interviu pentru CNN.
El a amintit că Trump a pariat deja de trei ori pe confruntarea cu Iranul: ieșirea din acordul nuclear în 2018, asasinarea lui Qasem Soleimani în 2020 și bombardarea siturilor nucleare iraniene anul trecut. „El crede că toate aceste decizii au fost justificate și că Iranul este acum mai slab decât a fost vreodată, pentru că nu mai are sisteme de apărare aeriană”, a spus Sadjadpour.
În același timp, expertul atrage atenția că nu există un moment de tip „Nixon în China” în relația cu Iranul: „Nu există o mare înțelegere posibilă, un acord spectaculos care să normalizeze relațiile”.
Riscuri uriașe ale unei opțiuni militare
O intervenție militară serioasă ar presupune, cel mai probabil, o campanie aeriană de mai multe zile, fie pentru decapitarea regimului, fie pentru distrugerea capacității Gardienilor Revoluției și a miliției Basij. Încercarea de a limita aparatul represiv ar implica riscuri majore de victime civile, deoarece acesta este amplasat în zone urbane.
Spre deosebire de Irak, Iranul este mai omogen și mai puțin fragmentat. Cu toate acestea, un eventual vid de putere ar putea genera haos, fără nicio garanție a revenirii la democrație. Iar o lovitură scurtă, de tipul preferat de Trump, ar putea fi insuficientă pentru a răsturna regimul clerical de la Teheran.
Un conflict prelungit, cu rezultate incerte, ar testa sever încrederea americanilor în președinte și ar putea fi devastator pentru republicani la alegerile intermediare.
De ce diplomația pare la fel de complicată
Deși aceste riscuri pledează pentru prudență, o retragere de la amenințări ar putea submina credibilitatea internațională pe care Trump a construit-o prin loviturile anterioare, notează CNN. Mai mult, rămâne întrebarea dacă Statele Unite nu au și o responsabilitate morală față de populația iraniană, care speră la libertate.
Administrația americană nu a exclus o soluție diplomatică. Secretarul de stat Marco Rubio a recunoscut însă dificultatea negocierilor: „Nu sunt sigur că se poate ajunge la un acord cu acești oameni, dar vom afla”.
Washingtonul vrea să discute nu doar programul nuclear, ci și rachetele balistice, sprijinul pentru organizații teroriste și tratamentul aplicat populației. Iranul, potrivit CNN, este interesat exclusiv de dosarul nuclear, în schimbul ridicării sancțiunilor – ceea ce ar putea duce la un acord similar celui criticat de Trump în trecut.
O victorie de imagine sau un impas periculos
O soluție minimă, prezentată ca o mare victorie, ar putea calma electoratul american obosit de războaie, dar ar transmite un semnal de slăbiciune adversarilor SUA. Iranul ar putea, ca de obicei, să testeze limitele acordului și să aștepte un alt președinte american.
Între timp, avertizează analiza CNN, populația iraniană ar rămâne captivă sub conducerea unui regim nemilos, cu speranțele de schimbare zdrobite.