Politicile economice ale ultimelor două decenii au fost preponderent „prociclice”, potrivit unei analize Erste.
Măsuri prociclice înseamnă că guvernele au acționat odată cu ciclurile economiei, punând paie pe foc prin scăderea fiscalității atunci când economia creștea, și erau apoi silite să crească fiscalitatea când economia cobora.
Cu alte cuvinte, statul a avut mai degrabă politici fiscal‑bugetare care accentuează ciclurile economice — adică tind să amplifice boom‑urile când economia merge bine, și să agraveze scăderile (recesiunile) tocmai atunci când economia merge prost.
În termeni practici, într‑o fază de expansiune economică, un guvern cu politică prociclică ar reduce taxele sau ar crește cheltuielile publice - crescând şi mai mult cererea și încălzind economia - deşi, teoretic, un guvern prudent ar trebui să „strângă cureaua” (adică să reducă stimulii), pentru a nu crea dezechilibre.
În fazele de recesiune sau contracție economică, o politică fiscală prociclică poate însemna tăieri de cheltuieli, restrângere fiscală sau alte măsuri de austeritate, deși economia ar avea nevoie de sprijin — astfel de măsuri prociclice agravează scăderea economică.
Din analiza Erste reiese că statul român a avut politici „anti-ciclice” — deci corecte (prudente în momente de boom și expansioniste în momente de declin) — doar în: 2005, 2009, 2016, 2020, 2023 și 2024.
În graficul de mai jos, cadranele portocalii marchează anii cu politici pro-ciclice (greșite), iar cadranele albe anii cu politici anti-ciclice (corecte).
Mai exact cadranul portocaliu din dreapta sus marchează perioadele în care economia creștea și politica fiscală era, la rândul său, expansionistă, iar cadranul portocaliu din stânga jos marchează perioadele în care PIB-ul se contracta, iar statul adopta măsuri de austeritate.
Anul 2025 e rezultatul prociclicității acumulate: corecția deficitului bugetar acumulat în anii anteriori necesită măsuri de austeritate care încetinesc o economie deja în declin.
Anul 2024 a fost anul în care economia începuse să coboare, iar statul a crescut deficitul bugetar pentru a se finanța, pentru că nu ai avea spațiu fiscal, din pricina prociclicității anilor anteriori.
Analiza anilor în care politica fiscal-bugetară a fost anti-ciclică (corectă)
În 2005, spre exemplu, economia României a înregistrat un avans de 4,7%, iar deficitul bugetar era de sub 1% din PIB. În acest an, România a introdus cota unică de 16% pentru veniturile persoanelor fizice și profitul firmelor. Această măsură reprezenta o relaxare fiscală semnificativă, după un sistem progresiv.
2009, primul an de criză, este considerat tot ”anticiclic”. Economia a înregistrat o scădere de circa 5,5-5,6% din PIB, însă măsurile de austeritate cerute de finanțatorii României (FMI, CE și BM), în schimbul împrumutului de circa 20 de miliarde de euro, au intrat în vigoare începând de anul viitor (majorarea TVA la 24%, reducerea salariilor și pensiilor etc).
Citește integral articolul Paradigma fiscală care ne îngroapă: Cronologia României măsurilor „prociclice”. În ultimii 20 de ani statul a pus paie pe foc când economia duduia și a strâns cureaua când PIB-ul o lua la vale. Excepțiile pe Curs de Guvernare.