România continuă să fie în topurile statelor care marginalizează femeile, care nu vor să le lase să fie nici măcar în consiliile locale. Studiile arată o înclinație misogină a liderilor partidelor autohtone.
„Suntem un partid de misogini”, ar fi spus deputata Alina Gorghiu la ședința de luni a conducerii PNL. Gorghiu e una din puținele liberale care încearcă să pună în legislație politici care să scoată femeile din marginalizare și a inițiat, de pildă, proiectul legii care să oblige partidele să pună pe locurile eligibile ale listelor electorale măcar 33% femei.
Proiectul nu are nici acum șanse să treacă de Parlament. Liberalii au 3 senatoare (dintr-o listă de 22) și 6 deputate (dintr-o listă de 50), adică 12% din totalul parlamentarilor.
Și celelalte partide merg în aceeași direcție, PSD are 22 de deputate din cele 93 de fotolii obținute și 8 senatoare dintr-un total de 35. La USR sunt 5 senatoare (din 19) și 9 deputate (din 38). La celelalte formațiuni, femeile sunt și mai puțin reprezentate.
O cercetare făcută de Fundaţia Friedrich Ebert scoate în evidență că România e pe ultimele locuri în Europa în funcție de numărul femeilor care contează în viața politică.
De jos în sus, de la consiliile locale până la Guvern, femeile sunt foarte puține în politica românească, iar părerile lor nu prea sunt luate în seamă.
Din datele Institutului European pentru Egalitate de Gen (The European Institute for Gender Equality, EIGE) rezultă că, în ce privește consiliile locale, România se află pe ultima poziție comparativ cu celelalte state membre, fiindcă femeile sunt reprezentate în aceste structuri doar în proporție de 8,9%, prin comparație cu Grecia (20,2%), Cipru (20,8%) și Germania (24,7%).
Media europeană de reprezentare a femeilor în consiliile locale este de 34,9%, iar cele mai bune poziții sunt ocupate de Finlanda (45%), Spania (42,8%), Suedia (42,5%) și Franța (42%).
Primăriţe, doar în proporţie de 6,5% față de o medie europeană de 19%
Statistica în cazul primărițelor e și mai tristă, doar 6,5% din totalul primarilor sunt femei, față de o medie europeană de 19%.
În Parlament, femeile sunt reprezentante în proporție de 22% față de media UE de 33,6%. În spatele României se află doar Cipru (14,3%) și Ungaria (15,6%).
Nicio țară europeană nu înregistrează o prezență majoritară a femeilor deputate și senatoare care sunt membre ale parlamentelor naționale. În schimb, cele mai mari valori sunt în Finlanda (46%), Suedia (44,8%), Danemarca (44,7%) și Belgia (44,2%).
„Subreprezentarea femeilor limitează pluralismul politic”, potrivit autorilor studiului, care mai adaugă că această situație „reflectă persistența unor bariere structurale și culturale, precum stereotipurile, fenomenele de violență și hărțuire de gen în sfera politică”.
Potențial politic feminin neglijat din cauza misoginismului
De ce partidele autohtone nu vor să aibă prea multe femei la vârf?
Subiectul nu face parte din strategia de selecție a elitelor, fiindcă această selecție nu are loc programatic, după un plan care să ducă la performanță, apoi liderii politici bărbați nu au nevoie de concurență feminină, s-ar considera umiliți dacă ar pierde o cursă în fața unei femei.
Selecția elitelor politice din România se face oricum spontan, în funcție de interesele de moment ale partidelor sau ale liderilor acestora, în funcție de înclinațiile personale, de loialități, de simpatii, dar și de potențialul de tranzacționare al celor care sunt promovați.
Meritocrația nu face parte din strategiile reale ale formațiunilor politice. Dincolo de această realitate care a adus la putere o clasă politică lipsită de planuri de viitor, cei care conduc partidele românești sunt bărbați atinși adesea de prejudecățile generale, care, potrivit studiilor, sugerează că femeile ar avea nevoie de protecția unui bărbat, că fără această umbrelă ținută de ei, ele nu s-ar descurca, ar fi dezorientate și neputincioase.
Totuși, o cercetare de anul trecut făcută tot de Fundația Friedrich Ebert a scos la iveală că, spre deosebire de bărbații tineri, femeile sub 30 de ani sunt mult mai interesate de drepturile pentru minoritățile de toate felurile:
- 42,5% dintre tinerele femei declară că femeile din România nu au suficiente drepturi, față de 28,6% dintre tinerii bărbați;
- 48,7% dintre ele consideră că minoritățile etnice nu au suficiente drepturi (față de doar 28,6% dintre tinerii bărbați);
- 42,5% dintre tinerele femei sunt de părere că persoanele LGBTQIA+ nu beneficiază de suficiente drepturi (față de numai 27,4% dintre tinerii bărbați).
Ar exista deci un potențial politic feminin neglijat din cauza misoginismului și a tradiționalei lipse de planificare a viitorului în politica românească.