„Revedere” - seară de dor, identitate și trăire românească cu Ștefan von Korch și invitații la Filarmonica Brașov

„Revedere” - seară de dor, identitate și trăire românească cu Ștefan von Korch și invitații la Filarmonica Brașov
Sprijină jurnalismul independent
Donează acum

Ultima sâmbătă din ianuarie, luna marcată de Ziua Culturii Naţionale, i-a adus pe tenorul Ştefan von Korch, baritonul Adrian Mărcan şi pianistul Alexandru Mihai Burcă, pe scena Filarmonicii din Braşov în recitalul „Revedere,” un program deosebit ce a sublimat muzical trăirea şi simţirea românească, prin lieduri, doine, cântece haiduceşti dar şi arii pline de patos.  „Revedere” a avut o construcție afectivă coerentă, gândită ca un arc peste timp între liedul cult, filonul folcloric și muzica de inspirație urbană, toate filtrate printr-o sensibilitate profund românească.

"Bagă Doamne, luna-n nor " - Ștefan von Korch, Adrian Mărcan, Alexandru Burcă - recital "Revedere"

Încă de la început, liedul „Mi-e dor” de Pascal Bentoiu, interpretat de baritonul Adrian Mărcan, a fixat registrul interior al serii: o notă sobră, puternică, controlată, în care cuvântul a fost tratat cu gravitatea unui adevăr nerostit prea mult timp.  Tranziţia spre zona fiorului de dragoste a facut-o compoziţia „Mult mă-ntreabă inima” de Tiberiu Brediceanu, unde tenorul Ștefan von Korch a adus o expresivitate caldă, firească şi învăluitoare.

Cântecele haiducești semnate de Brediceanu – „Arde-mi-te-ai codru des” și „Bat’-l crucea om bogat” – au pus în valoare forța narativă a baritonului Adrian Mărcan, care a echilibrat energia a cu rigoarea stilului academic. În contrapondere, tenorul Ștefan von Korch a oferit o nouă mostră de lirism sentimental în „De ce nu-mi vii” de Iancu Filip și tot el a cutremurat publicul cu dramatica arie „Sărmanul lăutar” de Gherase Dendrino. Momente de lirism luminos au alternat cu cele dramatice, iar plăcută alternanţă timbrală dintre vocile celor doi solişti au fermecat publicul şi susţinut noblețea interpretărilor.

Un punct de profunzime aparte l-a constituit „Revedere (Codrule, codruțule)” de Alfredo Eliade, în interpretarea lui Adrian Mărcan – o adevărată meditație muzicală, unde dialogul cu natura eminesciană a devenit introspecție. Aceeași densitate dramatică s-a regăsit și în „Aria lui Horia” de Nicolae Bretan, una dintre culmile serii, cântată cu gravitate și forță interioară, fără patetism gratuit.

Recitalul „Revedere” a explorat şi zona dorului mistuitor și a nostalgiei asumate. pătimașă doină „Dorința” a amintit tuturor fiorii  dulci ai iubirii împărtăşite, iar „Mai am un singur dor” (G. Șorban) a mutat emoţia colectivă în zona elegiei, a meditaţiei contemplative şi a adus lacrima în colţul ochiului.  „Sara pe deal” a completat reperele eminesciene ale serii, într-o delicată şi totuşi puternică interpretare solistică a lui Alexandru Mihai Burcă, cel ce a semnat şi aranjamentul pentru pian al piesei. Parcursul recitalului a creat momente de liniște suspendată, în care publicul a fost invitat să asculte nu doar muzica, ci și tăcerea dintre sunete, dar şi momente explozive, în care aplauzele şi aclamaţiile nu au contenit.

Finalul, cu binecunoscutele „Of Inimioară” sau  „Zaraza” au dus recitalul spre zona muzicii micului Paris de odinioară şi spre o culme a dorinţei şi dorului, iar finalul ce a inclus  „Muzica” de George Grigoriu și „Bagă, Doamne, luna-n nor” (Brediceanu), a adus un sentiment de comuniune şi de întoarcere la valorile naţionale primordiale, punând punct unui spectacol sincer, în care s-a creat o stare ce a dăinuit mult timp după ce ultima notă s-a stins ultima notă în aerul serii.

Parte a stagiunii Musical Extravaganza, coordonată artistic de tenorul Ştefan von Korch, „Revedere”  a fost un spectacol altfel,  un recital-mărturie: despre dor ca stare identitară, despre muzica românească privită nu ca muzeu, ci ca organism viu, și despre artiști care știu să slujească textul și tradiția cu onestitate, dăruire, autenticitate şi eleganţă.

Programul deja publicat al stagiunea Musical Extravaganza 2026 continuă cu:

Je T’Aime” – 13 februarie – Teatrul Constantin Tănase – Sala Savoy

Caruso” – 13 martie – Teatrul Constantin Tănase

Armonii sacre” – 1 aprilie Sala Dalles

Olé, Torero!” – 20 aprilie – Teatrul Naţional de Operetă şi Musical „Ion Dacian”

Dunărea Albastră” – 15 mai – Teatrul de Revistă Constantin Tănase

Arrivereci, Roma!” – 3 iunie – Sala Dalles

Sous le ciel de Paris” – 12 iunie – Sala Dalles

Carmina Burana” -  *prima lucrare integrală din stagiune* - 17 iulie 2026 – Grădina de Vară Herăstrău

Duelul Tenorilor” – 6 august – Grădina de Vară Herăstrău

Nessun Dorma” – 14 septembrie – Teatrul Naţional – Sala Studio

Christmas Extravaganza” – 16 decembrie – Sala Dalles

Despre  ** Ştefan von Korch – Tenor, solist gazdă  **

Tenorul Ştefan von Korch este lunar apreciat de public în postura de solist-gazdă şi coordonator artistic al stagiunii Musical Extravaganza, proiect de pionierat cultural derulat în capitală, cu extensii şi pe scenele din Braşov, Piteşti, Sibiu şi Craiova. 

Cu o prezenţă dinamică în viaţa culturală naţională şi nu numai, Ştefan von Korch va fi prezent în luna februarie pe scena Operei Naţionale din Iaşi în „Văduva veselă 2.0,” în regia lui Andrei Şerban. 

În 2025 a fost singurul solist român în concertele  de mare tradiţie “Los Tres Tenores, ” din America Centrală, alături de solişti din Spania şi Honduras, a debutat la Ateneul Român în “Concert la Curtea Imperială,” a deschis stagiunea Filarmonicii Arad cu “Carmina Burana”, lucrarea sa „semnătură,” în care a şi început anul pe scena Filarmonicii de Stat Transilvania . 

Este vocea inconfundabilă  pentru linia de tenor din Carmina  Burana – un pasaj aflat la limita capacităţilor vocii masculine, prin a cărui interpretare navighează cu o ușurință debordantă. Graţie manierei de interpretare  acestei lucrări a fost invitat în peste 40 de spectacole de Carmina Burana, în  Filarmonicile şi Instituţiile de cultură din ţară, dar şi peste hotare, în 2024 revenindu-i onoarea de deschide Festivalul Palermo Classica în această lucrare, cu o apariție aclamată în presa din peninsulă şi din România deopotrivă.

Numele său se leagă şi de peste 15 spectacole la Opera Naţională din Bucureşti unde a fost de-a lungul vremii invitat în „Bărbierul din Sevilla,, „Elixirul Dragostei” şi „Falstaff,” dar şi de premiera naţională a operei “I Puritani,” de Vicenzo Belinni, una din cele mai înalte partituri scrise pentru voce masculină. 

Anul 2024 l-a încheiat cu apariţii de marcă la Teatrul Naţional de Operetă şi Musical Ion Dacian,  la  Sala Palatului şi la Filarmonicile din Târgu-Mureş şi Timişoara. 

În anul 2023 a fost singurul solist român din turneul China Tour 2023, alături de Orchestra Reino de Aragon din Spania.

A bucurat publicul cu vocea sa în 3 premiere naţionale: “I Puritani” şi “La Sonnambula,” ambele de Vicenzo Bellini, lucrarea vocal-simfonică “Messa di Gloria” de Rossini, dar şi în premiera europeană “Traiano in Dacia.”

 În decursul vremii a interpret al rolurile specifice vocii lui din foarte cunoscutele opere: “Rigoletto”, “Bărbierul din Sevilla”, “Elixirul Dragostei”, “Don Pasquale”, pe scenele Operelor din Bucureşti, Cluj şi Iaşi şi este o prezenţă constantă pe scenele filarmonicilor naţionale, “Requiemul” de Mozart, „Oratoriul de Crăciun” de Bach şi „Longesangt” de Mendelssohn.

Pe plan internaţional a concertat la Metropolitan Concert Hall Tokyo, Zhuhai Opera House, Nanjing Poly Grand Theatre şi Chongqing Grand Theatre, Opera Kaiserslautern Germania, Teatro Verdi Padua Italia, Sala de concerte a Academiei de Muzica Zurich, Teatrul National Bratislava, Auditoriumul din Zaragoza sau Palatul Steri din Palermo.