Congresul nu a reușit să adopte legea bugetului până la termenul stabilit la sfârșitul zilei de vineri, 30 ianuarie, marcând începutul unei așa-zise închideri (shutdown) sau paralizii a guvernului american.
Senatul a convenit asupra unei soluții de compromis de ultim moment pentru continuarea finanțării, dar Camera nu este de așteptat să voteze noile proiecte de lege privind bugetul până cel mai devreme luni. Președintele SUA, Donald Trump, trebuie apoi să le promulge, scrie dpa.
Compromisul convenit de Senat constă în adoptarea a 5 proiecte de buget, plus o prevedere specială pentru Departamentul de Securitate Internă (DHS), agenția care supervizează ICE. Aici compromisul permite un buget temporar pentru două săptămâni, pentru a le oferi democraților și republicanilor timp să negocieze o altă soluţie care să poată obține sprijinul majorității.
Cine va fi afectat de shutdown
De data aceasta, blocajul este mai puţin sever, deoarece o parte dintre agenţii au deja bugetul aprobat pentru întregul an fiscal, relatează CNN.
Departamentele Agriculturii, Afacerilor Veteranilor, Internelor, Energiei, Justiţiei şi Comerţului rămân deschise, astfel că milioane de persoane nu riscă să-şi piardă accesul la beneficiile SNAP (tichete alimentare), aşa cum s-a întâmplat în timpul unor blocaje anterioare.
Un blocaj prelungit ar putea, totuşi, provoca întârzieri pe aeroporturi, la plata unor salarii federale şi la accesarea unor credite pentru locuinţe sau afaceri mici.
Casa Albă a transmis agenţiilor indicaţii privind procedurile de intrare în blocaj, inclusiv notificarea angajaţilor despre concedierile temporare sau obligaţia de a lucra fără salariu.
Agenţiile afectate de blocaj includ DHS, Apărarea, Educaţia, Sănătatea şi Serviciile Sociale, Transporturile, Externele, Munca şi Trezoreria, adică mai mult de trei sferturi din cheltuielile federale.
Chiar şi în timpul blocajului, activităţile esenţiale rămân deschise. Alte funcţii se opresc până la aprobarea bugetului. Planurile de contingenţă ale agenţiilor arată variaţii mari: de exemplu, Departamentul Educaţiei ar concedia majoritatea angajaţilor, dar ar continua plata burselor şi a împrumuturilor pentru studenţi.
Unele programe pot continua temporar, dacă sunt finanţate prin taxe sau surse speciale.
Activităţile de securizare a frontierei şi apărare continuă, fiind finanţate prin pachetul fiscal adoptat anul trecut. Toţi cei 75.000 de angajaţi ai Fiscului vor lucra până pe 7 februarie, folosind fonduri din Legea de Reducere a Inflaţiei.
Majoritatea personalului DHS va lucra în continuare pe perioada blocajului, inclusiv ICE, Secret Service şi FEMA.
Nici plăţile sociale nu sunt afectate. Ajutoarele, pensiile pentru vârstnici şi persoanele cu dizabilităţi vor continua. La fel şi ajutoarele de şomaj, atât timp cât statele au resurse administrative. Fondurile de sănătate Medicare şi Medicaid îşi continuă plăţile.
Parcurile naţionale, muzeele Smithsonian şi Grădina Zoologică din Washington rămân deschise, având bugetul asigurat până în septembrie.
Traficul aerian va funcţiona, dar cu riscuri de întârzieri: controlorii de trafic şi agenţii TSA sunt obligaţi să lucreze fără salariu, iar programele de suport pot fi suspendate. În precedentul blocaj, FAA a impus limitări de zbor în 40 de aeroporturi.
Serviciul Poştal (USPS) nu este afectat, fiind finanţat independent.
Aproximativ 45% din cei 2,2 milioane de angajaţi civili federali sunt afectaţi: peste 500.000 lucrează fără salariu, iar mai mult de 480.000 sunt trimişi în concediu fără plată. Salariile vor fi recuperate după încheierea blocajului, conform unei legi din 2019.
Contractorii federali, însă, nu au garanţia recuperării veniturilor pierdute.
Impact asupra economiei
Blocajele pot afecta creşterea economică, consumul, încasările fiscale şi funcţionarea pieţelor.
Blocajul din 2018–2019 a redus definitiv PIB-ul cu 3 miliarde de dolari.
Industria turismului a avertizat Congresul că un blocaj costă aproximativ 1 miliard de dolari pe săptămână, prin întârzieri de zbor, cozi mai lungi la controlul de securitate şi anulări de călătorii.