România s-a tot împrumutat în ultimii ani, pentru acoperirea deficitelor bugetare, iar anul acesta trebuie să ramburseze creditorilor circa 150 de miliarde de lei (30 de miliarde de euro), cel mai ridicat nivel din istorie.
Nu sunt luate în calcul și eventualele împrumuturi cu maturități scurte ce vor fi contractate în acest an, precizează Profit.ro.
Luna cu cele mai mari rambursări este ianuarie, cu peste 16 miliarde de lei în titluri și obligațiuni emise către investitorii instituționali – cele mai mari plăți în 28 ale lunii, miercuri, de circa 15 miliarde de lei.
Alte vârfuri de plată mai sunt în aprilie, iunie și octombrie.
Cheltuielile cu dobânzile au fost de 50,5 miliarde de lei anul trecut, cu 14,2 miliarde de lei sau circa 40% mai mari față de 2024.
Au fost printre cele mai ridicate din regiune ca pondere în PIB, doar în spatele Ungariei, care are însă o datorie publică mai mare. Au ajuns anul trecut la 2,6% din PIB, față de 2,1% în 2024 și circa 1% acum câțiva ani.
Creșterea cheltuielilor cu dobânzile are două cauze:
- deficitul bugetar ridicat, care generează datorie nouă
- refinanțarea datoriilor mai vechi la dobânzi mai mari – aceste datorii au fost emise când costul finanțării era mult mai redus, în perioada din pandemie, înainte de explozia inflației la nivel internațional și mai ales local.
Având în vedere câtă datorie trebuie refinanțată în acest an și nou emisă, costul este esențial pentru a tempera povara dobânzilor. De altfel, dobânda medie la datoria emisă este de 6,2% pe an, de departe cea mai ridicată din regiune. De circa două ori mai ridicată față de 2021.
„Vedem loc suplimentar pentru compresia randamentului, cu condiția ca execuția fiscală să decurgă conform planului. Cu toate acestea, aceasta este o funcție a stabilității politice. În ciuda unor discuții inițiale, nu ne așteptăm ca perspectiva ratingului de credit al României să revină la stabilitate până când agențiile de rating nu vor avea o oarecare încredere că noul prim-ministru, care urmează să fie numit în aprilie 2027, aderă cu strictețe la traiectoria consolidării fiscale”, notează Ciprian Dascălu, economist șef al BCR.