Noua lege a cetăţeniei adoptată de Ucraina scoate România de pe lista țărilor cu care acceptă dubla cetățenie, dar MAE susține că românii ucraineni nu vor fi afectați.
Cu toate că România a sprijinit material și moral Ucraina după invazia rusă, relațiile dintre Kiev și București nu au avansat foarte mult. Concesiile în favoarea minorității române din Ucraina sunt minime, în vreme ce oficialii de la București nu reușesc să facă mare lucru în favoarea lor.
Noua Lege a cetățeniei din Ucraina, care a intrat în vigoare la finele săptămânii trecute, precizează condițiile în care poate fi obținută dubla cetățenie și lista celor cinci state pentru care Kievul acceptă dubla cetățenie: Cehia, Polonia, Germania, Statele Unite și Canada.
În Ucraina există minorități importante din toate statele cu care se învecinează: Rusia, Belarus, Polonia, Ungaria, Slovacia, România, Republica Moldova.
Cum vede lucrurile Ministerul de Externe de la București
Ministerul de Externe de la București susține însă că Legea adoptată de Kiev se referă la facilitarea obținerii cetățeniei ucrainene: „în cursul ultimilor trei ani, legislația ucraineană cu privire la cetățenie a suferit mai multe amendamente, menite să ușureze obținerea cetățeniei ucrainene, fără a renunța la celelalte cetățenii deținute, de către cetățeni străini care luptă ca voluntari în cadrul forțelor armate ucrainene sau desfășoară activități umanitare pe teritoriul Ucrainei”.
Ministerul Român al Afacerilor Externe mai precizează că legea, adoptată în iunie 2025 și intrată în vigoare la 16 ianuarie, nu se aplică persoanelor care au deja cetățenia ucraineană, fiindcă „vizează în principal, deși nu exclusiv, comunitățile ucrainene din străinătate”, iar lista cu cele cinci state cuprinde țările în care locuiesc cele mai mari comunități ucrainene din străinătate.
Actul normativ adoptat de autoritățile de la Kiev stipulează condițiile în care poate fi dobândită cetățenia multiplă, iar pe 5 noiembrie 2025, când Ucraina a anunțat lista statelor cu care va fi aplicată cetățenia multiplă, Ministerul de Externe de la Kiev a subliniat că „se va acorda prioritate acelor țări care se numără printre cei mai apropiați și mai siguri aliați”.
Avocatul ucrainean de origine română Eugen Pătraș a declarat pentru Agerpres că decizia Ucrainei de a limita la cinci lista țărilor pentru care este acceptată dubla cetățenie reprezintă o formă de subapreciere a României:
„După ruși, comunitatea de români este a doua din punct de vedere numeric și, având în vedere sprijinul necondiționat pe care îl acordă România Ucrainei în actualul conflict și având în vedere sutele de etnici români care au căzut la datorie pe frontul ruso-ucrainean, era normal, firesc și de așteptat ca și România să fie inclusă pe acea listă”.
Ministra de Externe, Oana Țoiu, îl contrazice și insistă că, „dacă ar fi să fie o problemă, atunci ea i-ar viza exclusiv pe românii care ar dori să-şi păstreze cetăţenia de acasă şi să ceară cetăţenie ucraineană” și că nu ar fi vorba despre dubla cetățenie a românilor din Ucraina.
Nu e sigur însă că în viitor dubla cetățenie a celor din comunitățile românești va mai fi acceptată. La această întrebare răspunsul nu e prea clar.
Rezervele Kievului față de România?
Nu e prima situație în care Kievul își arată rezervele față de România. Foarte greu și după mari intervenții, Parlamentul Ucrainei a adoptat la sfârșitul anului 2024 o lege care elimină „limba moldovenească” dintre limbile protejate și pune în loc limba română.
Apoi, Legea educației, modificată după lungi negocieri, continuă să nu-i protejeze pe copiii care vor să învețe în limba română.
De altfel, într-un memoriu trimis de Asociația Basarabia din Ucraina președintelui Nicușor Dan, sunt incluse statistici destul de sumbre: de pildă, în anul școlar 2024-2025, în comunitățile românești, doar unul din trei copii a putut învăța în limba maternă. În comparație, cu zece ani în urmă, trei din patru copii învățau în limba română.
Sub presiunea Uniunii Europene, care impunea modificări importante în legătură cu minoritățile din Ucraina, Kievul a schimbat în decembrie 2023 Legea educației în așa fel încât să poată continua predarea în limba română. Astfel, Parlamentul ucrainean a abrogat prevederile care obligau toate școlile cu predare în limbile minoritățile să introducă progresiv limba ucraineană pentru predarea disciplinelor de bază, de la 20% în clasa a V-a până la 60% în clasa a XI-a.
Școlile românești dispar încet, încet, odată cu noua reformă impusă de Kiev, după cum se plâng reprezentanții organizațiilor românești din Cadrilater.
Majoritatea școlilor românești din această regiune sunt atestate la jumătatea secolului al 19-lea, dar niciunul din cele 18 licee cu predare integrală în limba română care existau în 1991 în Cadrilater nu a mai primit după noua reformă statut de liceu, astfel că, după terminarea gimnaziului, elevii din clasele românești sunt obligați să continue în limba ucraineană. De altfel, nu mai există nici Bacalaureat în limba română.
Ungaria a pretextat de mai multe ori la întâlnirile de vârf ale Uniunii Europene că se opune avansului Ucrainei spre UE pentru că această țară nu respectă drepturile etnicilor maghiari. România, în schimb, a încercat să rezolve în întâlniri bilaterale toate nemulțumirile și a făcut concesii în favoarea acestei țari care se confruntă cu o criză umanitară din cauza războiului.
A fost lăsat astfel să funcționeze Canalul Bîstroe, despre care ecologiștii spun că distruge Delta Dunării, iar specialiștii în transporturi atrag atenția că funcționarea lui boicotează brațul Sulina, singurul recunoscut ca navigabil de UE.
În cele din urmă, toate acestea, inclusiv lista pentru care Ucraina acceptă acordul de dublă cetățenie, cu tot cu răspunsul relativ al diplomației române, suflă vânt în pânzele extremiștilor de la AUR și ale celor înclinați să treacă în tabăra acestora, o tendință deja notată de sondajele de opinie.