- Legea minorităților, care nu oferă dreptul la educație în limba maternă, a provocat stupoare în rândul opiniei publice.
- Ministerul de Externe: În documentul adoptat persistă prevederi care pot avea un impact negativ, prin raportare la standardele europene.
- Eugen Tomac: Atâta timp cât statul ucrainean nu creează instrumente prin care o minoritate să-și poată proteja și păstra identitatea lingvistică, evident, acea comunitate va fi asimilată și desființată.
- În anul 2001, atunci când s-a realizat ultimul recensământ în Ucraina, 8,3 milioane de persoane au declarat că sunt de etnie rusă, dintr-un total de aproape 44 de milioane de locuitori.
- România poate bloca aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană dacă legislația cu privire la minorități nu va fi modificată.
În satul Oprișeni din Ucraina, aflat la nouă kilometri de graniță, trăiesc în jur de 3.000 de locuitori de etnie română. Deși înțelegi greu ce spun, ascultându-i un timp te obișnuiești cu limba molcomă, vorbită de bărbați aspri și femei împovărate de griji, care dau noi sensuri cuvintelor.
Înainte de război, mulți dintre ei lucrau în Occident, aveau un atelier mecanic sau o vulcanizare la marginea șoselei sau făceau bani din micul trafic de frontieră.
Invadarea Ucrainei de către Rusia a schimbat destinul tuturor. Unii dintre ei au fost înrolați, alții fac parte din gărzile de voluntari, care primesc misiuni de patrulare și pază a obiectivelor din zonă, iar câțiva au găsit o cale să se refugieze în străinătate.
Opt milioane de etnici ruși
După explozia de solidaritate de anul trecut, vestea că Parlamentul de la Kiev a votat o lege care nu oferă dreptul la educație, cultură și religie în limba maternă a provocat stupoare în rândul opiniei publice din România și iritare la nivelul autorităților.
„…în analiza Ministerului Afacerilor Externe persistă prevederi care pot avea un impact negativ, prin raportare la standardele europene, cum ar fi …reglementările privind folosirea limbii oficiale în educație, articolul din legea minorităților naționale dedicat educației face trimitere la dispozițiile Legii educației, deci preocupările părții române din perspectiva dreptului la educație nu sunt satisfăcute…”, se arată în comunicatul oficial publicat de instituție, în data de 22 decembrie 2022, la scurt timp după adoptarea legii de către parlamentul ucrainean.
Neacordarea dreptului minorităților din Ucraina de a studia în limba maternă a dat apă la moară tuturor grupărilor pro-ruse din România, dar și din Polonia sau Ungaria, care au și ele comunități în țara vecină.
În anul 2001, atunci când, în Ucraina, s-a realizat ultimul recensământ, 8,3 milioane de persoane au declarat că sunt de etnie rusă dintr-un total de aproape 44 de milioane de locuitori. Asta înseamnă în jur de 19% din populație.
O durere de cap
În mijlocul unui război, cu un Vladimir Putin hotărât să anihileze statul ucrainean, pentru sistemul politic de la Kiev discuția despre drepturile minorităților reprezintă o adevărată durere de cap.
De la independența câștigată în 1991, toți liderii Ucrainei au încercat să limiteze drepturile minorităților, încercând să le integreze de teama unei posibile disoluții naționale.
Astfel s-a ajuns în situația ca românii din Ucraina să lupte pentru supraviețuirea culturală de decenii, cu puține reușite.
„Atâta timp cât statul ucrainean nu creează instrumente prin care o minoritate să-și poată proteja și păstra identitatea lingvistică, evident că, mai devreme sau mai târziu, acea comunitate este asimilată și desființată”, a declarat europarlamentarul Eugen Tomac, în exclusivitate pentru Spotmedia.
Politicianul, un militant pentru drepturile minorităților românești din țările vecine, s-a arătat revoltat de prevederile legii adoptate de parlamentul ucrainean.
„…asistăm într-un moment critic, dificil, precum cel prin care trece Ucraina, la abordări care nu-și au rostul și nu ajută cu nimic…”, a spus Eugen Tomac.
Minorități autohtone și procesul de rusificare
Analizând situația imensei minorități ruse de pe teritoriul Ucrainei, europarlamentarul a spus că aleșii de la Kiev puteau să rezolve această problemă, precizând că „se bucură de drepturi egale, de acces la educație și păstrarea identității culturale și lingvistice naționale doar minoritățile autohtone”, a precizat el, adică acele comunități care se află acolo de secole.
Eugen Tomac a explicat că marea majoritate a cetățenilor ucraineni de origine rusă sunt aduși în perioada sovietică din diferite regiuni ale URSS, într-un proces de „rusificare” inițiat de Stalin.
Din perspectiva tehnicii legislative, soluția pare simplă, dar adoptată ar fi putut crea tensiuni între cetățenii ucraineni de origine rusă și regimul politic de la Kiev, exact în mijlocul războiului, mai ales că mulți dintre aceștia fac parte din armata ucraineană și luptă împotriva lui Putin.
Exista posibilitatea ca etnicii ruși să se simtă discriminați și nedreptățiți, provocând tensiuni sociale în mijlocul unei crize existențiale pentru statul ucrainean.
Ucraina nu poate supraviețui în afara UE
Pe de altă parte, eurodeputatul Eugen Tomac consideră că Ucraina vrea să profite de solidaritatea internațională „justificată pentru a rezista în fața atacului barbar venit din partea Kremlinului. România trebuie să fie acolo, în prima linie, să susțină Ucraina, pentru că este și în interesul nostru strategic ca acest război să nu fie câștigat de Putin, însă calculul făcut de ucraineni este unul greșit pentru că această lege nu e decât o confirmare a celei din 2017 prin care, din nou, s-a încercat o asimilare forțată a tuturor minorităților prin îngrădirea unor drepturi fundamentale ce țin de educație și de cultură”.
Politicianul spune că hotărârea adoptată acum în Parlament are ca pretext „derusificarea” Ucrainei de Est printr-un mecanism legal, dar care defavorizează flagrant „minoritățile autohtone”, români, polonezi, tătari și maghiari.
Volodimir Zelenski, în majoritatea discursurilor sale, a vorbit despre nevoia de integrare a țării sale în Uniunea Europeană, dar și despre aspirația de a face parte din NATO.
Din punct de vedere strategic, Ucraina nu are nicio șansă de supraviețuire dacă nu va reuși să facă parte din clubul statelor membre, dar procesul de aderare, început de Kiev încă de anul trecut, trebuie să includă și acordarea drepturilor depline de asociere, de acces la educație și cultură, de acces la religie minorităților naționale, în conformitate cu limba și tradițiile lor.
Aceste drepturi stau la baza tratatului european, fiind un principiu fundamental al Uniunii.
Dreptul de veto al României
Până la urmă, Ucraina va fi nevoită să modifice legislația restrictivă dacă dorește integrarea în Uniunea Europeană.
„În februarie 2012, atunci când UE a decis să invite Serbia să înceapă procesul de aderare, România și-a utilizat dreptul de veto, condiționând votul nostru de semnarea protocolului privind protejarea minorităților naționale”, a declarat Eugen Tomac pentru Spotmedia.ro.
„România a utilizat acest instrument tocmai pentru că Serbia nu dorea să recunoască minoritatea română din Valea Timocului. Sub presiunea diplomatică, Belgradul a semnat protocolul privind protecția minorităților și a făcut pași timizi, mici, dar extrem de importanți pentru noi, recunoscând, în sfârșit, că vlahii sunt români, aparțin națiunii române și trebuie protejați”, a explicat europarlamentarul.
„Și Ucraina, după ce se va încheia războiul, după ce vor începe negocierile, va înțelege cât de important e să aibă un dialog constructiv cu Bucureștiul. Cele două țări trebuie să transforme minoritatea românească din Ucraina într-un liant ce leagă comunitățile noastre”, a mai spus Eugen Tomac.