La începutul lunii iulie 2023, Eduard Hellvig demisionează din poziția de director al celui mai mare serviciu de informații din România. La momentul respectiv trecuse un an și patru luni de când aveam un război la graniță.
De la demisia respectivă au mai trecut doi ani și jumătate și nici Klaus Iohannis, președintele de atunci, și nici Nicușor Dan, actualul șef al statului, nu au vrut (e vorba de Iohannis) sau nu au reușit să numească un nou director.
Eșecul politic de a avea cea mai importantă agenție de informații în plină capacitate de funcționare și relaționare cu cetățenii în plin război la marginea Europei, cu o Românie amenințată direct de Rusia prin intense și frecvente operațiuni hibride, arată cât de vulnerabilă e țara noastră în contextul tensiunilor regionale și internaționale actuale.
Au existat o serie de speculații despre plecarea surprinzătoare pentru opinia publică a directorului Hellvig.
Niciunul dintre cei implicați n-a oferit explicații despre ce s-a întâmplat cu adevărat, care a fost motivul rupturii dintre președintele de atunci și șeful SRI.

Cert e că acel eveniment a avut un impact major asupra evoluțiilor din România, cu atingerea unui punct culminant în noiembrie 2024, atunci când întregul sistem politic și de informații intră în colaps, în timp ce un candidat manevrat de Kremlin a fost la un pas să ajungă președintele țării.
“Serviciul Român de Informații este serviciul organizat de stat specializat în domeniul informațiilor privitoare la siguranța națională a României”, se arată în articolul 1 al legii privind organizarea și funcționarea SRI.
Faptul că un candidat la președinția României, susținut oficial de structuri din Rusia, care a încălcat toate prevederile în ce privește finanțarea campaniilor electorale, fiind promovat de o țară ostilă României ce duce un război de agresiune în vecinătatea noastră, a reușit să câștige primul tur al alegerilor prezidențiale reprezintă cel mai mare eșec al SRI de la înființarea sa, martie 1990.
Un compromis pentru rezolvarea unui blocaj politic
Nicușor Dan devine președintele României în urma victoriei din 19 mai 2025, atunci când l-a învins pe George Simion, președintele AUR.
În campania electorală, fostul primar al Bucureștiului a promis că unul dintre principalele obiective ale mandatului său în cazul în care va ajunge la Palatul Cotroceni e să facă lumină în seria de evenimente întunecate de la sfârșitul anului 2024, care au destabilizat nu numai România, ci întreaga Uniune Europeană.
Au trecut opt luni, iar situația SRI, dar și a altor agenții de informații din România, nu e cu mult mai bună ca atunci când a făcut primii pași din postura de președinte.
În aceste zile se desfășoară negocieri intense cu privire la nominalizările pentru pozițiile de directori la SRI și SIE.
În dezbateri sunt aruncate o serie de nume, deși, cel mai probabil, conform unor surse politice, Nicușor Dan va face nominalizarea pentru SIE, în persoana lui Marius Gabriel Lazurca, diplomat de carieră și consilier prezidențial în acest moment.
Nicușor Dan a transmis deja coaliției nominalizarea pentru SRI, acesta fiind motivul pentru care, în spațiul public, se vehiculează atâtea nume.
Totuși, până acum, la nivelul liderilor formațiunilor din arcul guvernamental, numele lui Cătălin Predoiu este cel mai vehiculat pentru poziția de director al SRI, primind susținerea informală a acestora.
Vânzoleala mediatică are mai mult rolul de a-i potoli pe pretendenții din partide la aceste poziții și grupurile de interese politice și de afaceri ce gravitează în jurul lor.
După bâlbâielile de început, atunci când a adus în discuție numele avocatului Gabriel Zbârcea, văzut mai degrabă ca o propunere din partea aripii naționalist-populiste din Parlament, Nicușor Dan și-a schimbat strategia și a căutat o formulă de colaborare cu liderii coaliției de guvernare în spinoasa problemă a serviciilor secrete.
Negocierile dintre președinte și reprezentanții partidelor nu se rezumă doar la numirile de la SRI și SIE, ci și la propunerile pentru conducerea DNA, a Parchetului General, dar și alte poziții, conform unor surse politice, care au dorit să rămână anonime din cauza sensibilității subiectului.

Marea miză a acestor negocieri, deasupra oricăror interese politice, o reprezintă reforma serviciilor de informații din România, compromise în urma atacurilor hibride ale Rusiei.
Nu e nevoie numai de o nouă legislație, adecvată realității geo-strategice în care ne aflăm, dar e nevoie și de o nouă viziune în ce privește educarea celor care lucrează în domeniu, antrenarea și recrutarea lor, modalități care, într-o bună măsură, încă se desfășoară ca pe vremea Securității lui Ceaușescu, în condițiile în care în joc au intrat Inteligența Artificială (AI), dar și o serie de alte instrumente de colectare, prelucrare și analiză a informațiilor, bazate pe înaltă tehnologie și algoritmi.
Opinia publică nu e convinsă că SRI nu mai are nicio legătură cu vechea Securitate
În câteva conferințe de presă, avute de la debutul mandatului, Nicușor Dan a promis că va exista un raport amănunțit despre evenimentele din noiembrie 2024, care, conform procurorilor, au reprezentat un atac la ordinea constituțională.
În contextul negocierilor pentru ocuparea funcțiilor de directori la SRI și SIE, cei care vor prelua aceste funcții vor fi responsabili de scrierea acestui raport, ce ar urma să fie validat de CSAT.
Au fost și multe alte state care, între timp, au spus că există o influență rusă în Europa, care s-a manifestat și în alegerile din România. Trebuie, și pentru partenerii noștri, să închidem acest capitol și să venim cu un raport care să fie complet despre ce s-a întâmplat (...) este foarte important. Probabil că, în două-trei luni de acum, o să fim pregătiți să ieșim cu un raport
Nicușor Dan, președintele României, decembrie 2025
Opinia publică din România percepe în continuare serviciile de informații ca pe o prelungire a influenței în societate a fostei Securități, poliția politică a lui Nicolae Ceaușescu.
În afara unor declarații publice ale unor directori ai SRI, pe parcursul anilor, care încercau să convingă societatea civilă că actualele agenții de informații nu mai au nicio legătură cu fosta Securitate, nu s-a făcut mare lucru.
Mai mult, eșecuri devenite publice, un control parlamentar inexistent și implicarea unor lucrători ai acestor agenții în jocuri politice au accentuat neîncrederea și suspiciunea cu privire la misiunea și obiectivele serviciilor secrete din România.
