Senatul Statelor Unite a respins la limită o rezoluție care ar fi restricționat posibilitatea președintelui Donald Trump de a ordona noi acțiuni militare în Venezuela fără aprobarea Congresului. Decizia a fost luată cu 51 de voturi la 50, după ce vicepreședintele JD Vance, în calitate de președinte al Senatului, a intervenit pentru a da votul decisiv.
Rezoluția a fost blocată printr-un vot procedural susținut de republicani. Deși partidul lui Trump are 53 de senatori, trei republicani au votat alături de toți democrații pentru continuarea procedurii, ceea ce a făcut necesară intervenţia vicepreședintelui.
Argumentul republican: „Nu avem trupe pe teren”
Liderii republicani au susținut că rezoluția este inutilă, în condițiile în care SUA nu desfășoară în prezent operațiuni militare în Venezuela.
Discuția a avut loc la mai puțin de două săptămâni după ce forțele speciale americane au intrat în Caracas, pe 3 ianuarie, și l-au capturat pe președintele Nicolas Maduro.
„În prezent, nu desfășurăm operațiuni militare acolo”, a declarat liderul majorității republicane din Senat, John Thune, la deschiderea ședinței. El a adăugat că „democrații susțin acest proiect de lege deoarece isteria lor anti-Trump nu cunoaște limite”.
Administrația Trump a susținut că prinderea lui Maduro a fost o operațiune judiciară, destinată aducerii acestuia în fața justiției americane pentru acuzații legate de trafic de droguri, și nu o intervenție militară propriu-zisă.
Opoziția: blocadă navală și amenințări cu noi lovituri
Susținătorii rezoluției nu au acceptat această explicație. Ei au arătat că o flotilă importantă de nave americane blochează Venezuela și că, de luni de zile, SUA deschid focul asupra ambarcațiunilor din sudul Caraibelor și din Pacific. În plus, Trump a amenințat public cu noi acțiuni militare.
Votul extrem de strâns a scos la iveală neliniștile din Congres, inclusiv în rândul unor republicani, legate de politica externă a președintelui.
Tot mai mulți congresmeni susțin că decizia de a trimite trupe americane la război ar trebui să aparțină Congresului, nu Casei Albe, așa cum prevede Constituția SUA.
Presiuni directe de la Casa Albă
Deznodământul votului a arătat însă și controlul lui Trump asupra partidului său. Cu mai puțin de o săptămână înainte, pe 8 ianuarie, Senatul votase pentru avansarea rezoluției, după ce cinci republicani s-au alăturat democraților – un gest rar de sfidare față de liderul partidului.
Trump a reacționat dur, afirmând că cei cinci senatori republicani nu ar mai trebui realeși. Este vorba despre Rand Paul, Susan Collins, Josh Hawley, Lisa Murkowski și Todd Young. Ulterior, Trump, secretarul de Stat Marco Rubio și alți oficiali ai administrației au declanșat o campanie intensă de presiuni, sunându-i repetat pe senatorii indeciși.
În cele din urmă, Josh Hawley și Todd Young și-au schimbat votul. Young a explicat ulterior că a primit asigurări de la „înalți oficiali ai securității naționale” că nu există trupe americane în Venezuela și că administrația se va adresa Congresului înainte de orice operațiune militară majoră.
„Am primit, de asemenea, un angajament că, dacă președintele Trump va decide că forțele americane sunt necesare în operațiuni militare majore în Venezuela, administrația va veni în prealabil la Congres pentru a solicita autorizarea folosirii forței”, a spus el.
Șanse reduse și acuzații de inducere în eroare
Chiar dacă ar fi trecut de Senat, rezoluția ar fi avut un traseu dificil: ar fi trebuit să fie adoptată de Camera Reprezentanților, controlată de republicani cu o majoritate fragilă, și apoi să obțină o majoritate de două treimi în ambele camere pentru a depăși un veto anunțat al lui Trump.
Republicanii lui Trump au mai blocat două inițiative similare anul trecut. După capturarea lui Maduro, mai mulți congresmeni – democrați public și unii republicani în privat – au acuzat administrația că a indus Congresul în eroare atunci când a dat asigurări că nu urmărește forțarea unei schimbări de regim în Venezuela.
În ultimele zile, Trump a publicat online un meme în care apare ca „președinte interimar al Venezuelei” și a declarat pentru New York Times că implicarea Statelor Unite în țara sud-americană „va dura ani de zile”