Ministerul Dezvoltării a publicat, în procedură de transparență decizională, proiectul de lege care vizează măsuri administrative pentru creșterea capacității financiare și eficientizarea activității administrației publice centrale și locale.
Documentul prevede reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal din administrația publică centrală, precum și diminuarea numărului de posturi ocupate la nivelul autorităților locale.
Potrivit ministrului Dezvoltării, Cseke Attila, setul de măsuri propus urmărește sprijinirea descentralizării și asigurarea sustenabilității financiare a administrațiilor locale, concomitent cu consolidarea și eficientizarea administrației publice centrale și locale, în beneficiul cetățenilor.
În forma actuală, proiectul a fost pus în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Dezvoltării. Ministerul subliniază că actul normativ are ca obiective eficientizarea administrației, creșterea echității sociale în colectarea taxelor și impozitelor și întărirea disciplinei financiare.
Reducerea de 10% a cheltuielilor de personal din administrația centrală ar urma să fie realizată fără diminuarea salariilor de bază ale angajaților, prin reorganizări instituționale, reducerea unor sporuri sau tăieri de posturi.
La nivel local, proiectul prevede diminuarea numărului de posturi stabilite prin anexa la OUG nr. 63/2010, ceea ce ar conduce, la nivel național, la o reducere de circa 10% a posturilor ocupate în administrația publică locală.
Pentru anul 2026, autoritățile locale ar putea aplica temporar diminuări ale cheltuielilor de personal proporțional cu numărul posturilor care ar urma să fie desființate. Ministerul amintește că, în a doua jumătate a anului 2025, structurile asociative ale administrațiilor locale au fost consultate cu privire la aceste măsuri.
Proiectul de lege va putea intra în vigoare doar după aprobarea de către Guvernul României și adoptarea de către Parlamentul României.
Economii estimate de până la 5,7 miliarde de lei anual
În expunerea de motive, Ministerul Dezvoltării arată că proiectul de lege este necesar în contextul angajamentului României de a reduce deficitul bugetar de la 7,9% în 2024 la sub 3% în 2031. Ajustarea ar urma să se bazeze pe limitarea cheltuielilor publice, care ar scădea de la 41,9% din PIB la 35,9% din PIB până în 2031.
Pentru anul 2026, autoritățile locale vor putea reduce temporar cheltuielile de personal proporțional cu posturile care urmează să fie desființate. Potrivit estimărilor oficiale, economiile la buget ar urma să fie de 3,37 miliarde de lei în acest an și de aproximativ 5,77 miliarde de lei anual în perioada 2027–2030.
Pe lângă reducerile de cheltuieli, proiectul prevede modificări ale Codului administrativ, inclusiv în ceea ce privește regimul proprietății publice și private a administrațiilor locale.
Mandate limitate și restructurări
Actul normativ introduce evaluarea funcționarilor publici pe bază de competențe și mandate limitate pentru înalții funcționari publici din administrația centrală. Aceștia vor avea mandate de trei ani, reînnoibile o singură dată în aceeași funcție și instituție, urmând apoi să fie supuși rotației, în urma unei evaluări multianuale.
Totodată, se reduc posturile din cabinetele demnitarilor. Cabinetul premierului ar urma să scadă de la 9 la 5 posturi, iar cel al primarului general al Capitalei de la 6 la 4.
Numărul membrilor din consiliile de administrație ale ANCPI și ANL va fi limitat la cinci, iar numărul maxim de posturi din prefecturi va fi redus cu 25%.
Impozite mai mari pentru construcții ilegale și reguli noi la amenzi
Pentru creșterea veniturilor locale, proiectul introduce majorarea cu 100% a impozitului pentru clădirile construite fără autorizație, pe o perioadă de cinci ani. Autoritățile locale vor putea identifica aceste construcții prin inspecții pe teren, imagini satelitare, drone și alte tehnologii, care vor putea fi folosite ca probe.
În privința amenzilor rutiere, perioada de suspendare a permisului ar putea fi redusă dacă șoferii achită toate datoriile către bugetul local. În schimb, amenzile neachitate vor fi majorate cu 30% după trei luni și cu încă 30% după șase luni, iar dreptul de a conduce va fi suspendat dacă acestea nu sunt plătite în termen de 90 de zile.
Jocurile de noroc și poliția locală
Proiectul stabilește criterii mai stricte pentru numărul de polițiști locali, în funcție de populație, și introduce reguli noi pentru jocurile de noroc. Operatorii vor avea nevoie de acordul primăriilor, iar autorizațiile vor fi reînnoite anual. Consiliile locale vor putea delimita zonele în care aceste activități sunt permise și vor stabili taxe locale în funcție de suprafața spațiilor utilizate.
Bolojan: Pachetul de reforme trebuie adoptat rapid
Premierul Ilie Bolojan a declarat marți seară, la TVR, că pachetul de reforme din administrația publică trebuie adoptat rapid, avertizând că orice întârziere va duce la costuri suplimentare și la adâncirea problemelor bugetare.
Șeful Guvernului a subliniat că măsurile luate până acum, „nepopulare de altfel”, au permis României să își recapete credibilitatea atât în fața partenerilor externi, cât și a instituțiilor financiare. Potrivit acestuia, aceste decizii au contribuit la echilibrarea finanțelor publice, astfel încât anul în curs ar urma să se încheie cu un deficit sub nivelul programat de 8,4%.
Ilie Bolojan a explicat că România cheltuie anual „cu 25% mai mult ca țară decât ne putem permite”, iar pentru cele aproximativ 30 de miliarde de euro cheltuite suplimentar, la care se adaugă datoriile contractate în anii anteriori, statul plătește dobânzi anuale de 11–12 miliarde de euro. „Din PIB-ul României, 3% din PIB reprezintă doar dobânzile”, a precizat premierul.
În lipsa unor măsuri ferme de reducere a cheltuielilor și de creștere a veniturilor, avertizează Bolojan, povara dobânzilor, aflată în continuă creștere, riscă să lase Guvernul fără resurse pentru investiții și servicii publice de bază. „Guvernul nu mai are bani de dezvoltare, nu mai are bani de servicii de bază”, a spus el.
Premierul a mai arătat că, pentru anul viitor, România trebuie să ajungă la un deficit și mai redus, iar pentru acest an Executivul își propune o țintă de 6,2–6,4%. Atingerea acestui obiectiv presupune, pe de o parte, menținerea disciplinei fiscale și a măsurilor deja adoptate și, pe de altă parte, reducerea suplimentară a cheltuielilor. „Iar asta înseamnă acest pachet care se referă la reforma în administrație”, a concluzionat Ilie Bolojan.