Anul 2026 se anunță crucial pentru viitorul politic al Europei, într-un context marcat de războiul din Ucraina, tensiuni transatlantice și ascensiunea forțelor populiste și de extremă dreapta. Euronews analizează principalele teste electorale care așteaptă UE – și nu numai – în anul ce vine.
Publicația amintește că România s-a aflat în 2025 în centrul unor campanii coordonate de interferență străină pe rețelele sociale, în timp ce premierul Poloniei, Donald Tusk, nu a reușit să consolideze poziția partidului său în fața conservatorilor în cursa prezidențială.
Iar în timp ce creștin-democrații au revenit la putere în Germania, miliardarul de dreapta Andrej Babiš a fost reales în Cehia.
Ungaria: Sfârșitul erei Orbán?
Unul dintre cele mai importante momente va avea loc în Ungaria, unde Viktor Orbán, aflat la putere aproape neîntrerupt din 2010, se confruntă cu o concurență serioasă din partea lui Péter Magyar. Deși diferențele ideologice sunt limitate, miza este uriașă: relația cu Bruxellesul, sprijinul pentru Ucraina și poziționarea Ungariei în interiorul UE. O eventuală schimbare de leadership ar putea slăbi tabăra naționalist-conservatoare europeană.
Spania, Germania, Franța și Italia: confruntări locale pentru guvernele naționale
În 2026, marile puteri ale UE se pregătesc pentru alegeri regionale și municipale care vor evalua influența extremei drepte și nivelul de încredere al populației în autorități. În Spania, partidul socialist PSOE al lui Pedro Sánchez este slăbit de înfrângeri regionale și scandaluri de corupție, iar următoarele alegeri din Aragon, Castilla y León și Andaluzia vor fi cruciale atât pentru PSOE, cât și pentru Partidul Popular (PP), care încearcă să obțină majorități fără sprijinul Vox.
În Franța, scrutinul pentru alegerea primarilor va servi ca barometru înaintea alegerilor prezidențiale din 2027, într-un context de instabilitate guvernamentală, cote scăzute de aprobare pentru Emmanuel Macron și ascensiunea extremei drepte reprezentate de Rassemblement National.
În Italia, alegerile municipale vor avea loc în orașe mai mici, precum Veneția și Reggio Calabria, iar un referendum privind reforma justiției va testa sprijinul public pentru coaliția lui Giorgia Meloni înaintea alegerilor generale din 2027.
În Germania, alegerile regionale din landuri precum Baden-Württemberg, Renania-Palatinat, Saxonia-Anhalt și Berlin vor evalua popularitatea cancelarului Friedrich Merz și ascensiunea extremei drepte atât în fostul est industrializat, cât și în vestul mai bogat.
Suedia – amenințarea interferenței străine
Alegerile generale din septembrie 2026 vor avea loc într-un context de securitate complex. Premierul Ulf Kristersson conduce o coaliție diversă și avertizează asupra riscului de interferențe externe, similare celor observate în Germania, în special din partea Rusiei.
Creșterea criminalității violente a alimentat retorica de dreapta și argumentele anti-migrație, iar partidele sceptice față de UE, precum Democrații Suediei, ar putea beneficia de astfel de campanii. Scrutinul va fi un test important pentru reziliența democratică a Suediei și a UE, în contextul implementării Actului privind Serviciile Digitale și al propusului Scut Democratic.
Danemarca – presiuni interne și externe
După ce a pierdut Copenhaga pentru prima dată din 1938, premierul Mette Frederiksen și social-democrații săi se confruntă cu alegeri naționale, într-o coaliție fragilă și cu sondaje nefavorabile. Politica dură privind imigrația nu a adus rezultate, iar integritatea teritorială a Danemarcei este pusă în discuție după declarațiile expansioniste ale lui Trump privind Groenlanda. Alegerile sunt așteptate înainte de octombrie 2026, data exactă nefiind încă stabilită.
Bulgaria: Fără guvern, dar euro vine curând
De la 1 ianuarie 2026, Bulgaria va adopta oficial moneda euro. Cu toate acestea, țara traversează o perioadă de instabilitate politică semnificativă din noiembrie, după demisia guvernului, pe fondul unor ample proteste de stradă împotriva corupției și influenței oligarhice.
Alegerile prezidențiale sunt deja programate pentru 8 noiembrie, iar un scrutin parlamentar este, de asemenea, așteptat pentru a rezolva blocajul politic.
Letonia și Slovenia, posibilă schimbare la guvernare
Slovenia și Letonia vor organiza alegeri parlamentare în martie, respectiv în octombrie.
În Slovenia, sondajele arată că Partidul Democrat de centru-dreapta din opoziție este ușor înaintea actualei formațiuni de guvernare, Mișcarea Libertății, un partid de centru-stânga condus de premierul Robert Golob. Analiștii estimează că formarea unui guvern după alegeri ar putea fi dificilă, întrucât mai multe partide noi și mici intră în cursă.
În Letonia, alegerile vor decide cine va succeda actualei coaliții de centru-dreapta conduse de premierul Evika Siliņa. Partidul acesteia se află în prezent pe locul al doilea în sondaje, imediat după Alianța Națională conservatoare.
Dincolo de UE, alegerile din SUA, Brazilia, Israel și Rusia vor avea impact direct asupra Europei. Alegerile legislative americane pot influența relația transatlantică, scrutinul din Brazilia este esențial pentru viitorul acordului Mercosur, iar în Rusia alegerile sunt așteptate să consolideze puterea lui Vladimir Putin. Astfel, 2026 se conturează ca un an definitoriu pentru direcția politică și strategică a Europei.
C.S.