În afara faptului de a câștiga timp, cei patru judecători CCR care au boicotat două ședințe consecutive ale Curții Constituționale pentru a amâna votul unei majorități de 5, ce urmărea să valideze legislația de reducere a pensiilor speciale ale magistraților, nu mai pot face mare lucru.
Continuarea boicotului și în data de 16 ianuarie, atunci când a fost fixată o nouă ședință, ar decredibiliza grav CCR și ar putea provoca inițiative legislative de modificare a funcționării instituției.
Dacă și acestea vor fi respinse, atunci întregul sistem juridic românesc va fi pus în discuție, iar lansarea de către președinte a unui referendum cu privire la reformarea lui va fi greu de evitat.
Posibilitatea unei astfel de desfășurări a evenimentelor cum e cea descrisă mai sus e una pesimistă, cu puține șanse să se împlinească, dar teoretic, valabilă.
După al doilea boicot realizat de Busuioc, Licu, Deliorga și Stan, numiți de PSD, care au părăsit sala, lipsind ședința CCR de cvorum, situația creată indică un pact strategic manifestat de o minoritate pentru a amâna și descuraja votul unei majorități.
Deși o astfel de situație nu a fost prevăzută de legiuitor în mod expres în Legea 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, există referiri destul de precise cu privire la cadrul în care se desfășoară acțiunile unui judecător CCR.
Pe lângă prevederea de care se folosesc acum, în mod abuziv, cei patru, care spune că într-o ședință CCR nu se poate vota dacă nu există un cvorum de cel puțin două treimi (2/3) din numărul total de judecători, adică 6, există și o alta care spune că judecătorii CCR nu au voie să se abțină de la vot.
“Judecătorii Curții Constituționale sunt obligați… să-şi exprime votul afirmativ sau negativ, abținerea de la vot nefiind permisă”, se arată în articolul 64, aliniatul c al legii.
Obligația de a vota
Astfel, o boicotare repetată a votului privind pensiile speciale ale magistraților poate fi asociată cu încălcarea unei obligații prevăzute în mod expres de lege.
După amânarea din data de 29 decembrie, doamna Elena-Simina Tănăsescu, președinta CCR, a făcut o declarație publică prin care indică apariția unor fapte premergătoare ce pot duce la încălcarea legii de către cei patru judecători care au părăsit ședințele CCR.
“Prevederea legală stabilește că întreruperea deliberărilor poate fi realizată dacă, din punct de vedere procedural, este cerută de un judecător, iar pe fond cererea este justificată pentru o mai bună studiere a problemelor care formează obiectul dezbaterii”, a spus judecătoarea Tănăsescu.
“Nu pot nici să confirm, nici să infirm nimic legat de vreo astfel de solicitare, întrucât ședința de deliberări nu s-a terminat de ieri până astăzi și n-o să se termine până la următorul termen…”, a mai adăugat ea.
Faptul că președinta CCR anunță că ședința deliberării nu s-a terminat sugerează că cei patru, prin ieșirea repetată din sală de deliberare, au boicotat ședința în timp ce aceștia se aflau sub obligația legală de a vota.
Pentru săptămâna în curs, din 29 decembrie 2025 până duminică, 4 ianuarie 2026, singura persoană care avea concediu eram eu și mi l-am anulat azi dimineață.
Simina Tănăsescu, președinta Curții Constituționale, declarație prin care anunță că judecătorii suspectați de boicot nu erau în concediu în perioada desfășurării ședințelor CCR
Declarația, pusă în context, descrie o acțiune deliberată și premeditată a judecătorilor Busuioc, Licu, Deliorga și Stan care au încălcat prevederea obligației de a vota, prevăzută de articolul 64 din lege.
Mandatul judecătorilor CCR nu e opțional
“Judecătorii Curții Constituționale au obligație să participe la ședințele de judecată și la deliberări și să adopte deciziile cu da sau nu”, a anunțat și avocatul Alexandru Dimitriu (deputat USR), într-o postare pe Facebook.
“Mandatul lor este unul activ, nu opțional, nu e unul politic”, a mai spus avocatul.
“Avem patru judecători care au lipsit intenționat de la două ședințe, deși exista o majoritate de 5 la 4 pentru adoptarea unei hotărâri. Au făcut asta ca să blocheze cvorumul obligatoriu de șase judecători”, a explicat Dimitriu.
“Asta nu este absență, e boicot. Boicotul paralizează Curtea Constituțională și încalcă Legea 47/1992. Când un judecător refuză deliberat să-și exercite mandatul să știți că încalcă legea, nu doar lipsește”, a explicat avocatul Alexandru Dimitriu, deputat USR.
În acest context, devine și mai șocantă declarația lui Augustin Zegrean, fost președinte a Curții Constituționale, care a declarat că cei patru judecători au lipsit pentru că “nu vor să voteze această lege”.
Dacă enunțul de mai sus e adevărat, venind de la un fost președinte al CCR, înseamnă că Stan, Busuioc, Deliorga și Licu sunt deja în afara legii.
Un semn care n-a mai venit
Cu o opinie publică ostilă, cu acțiuni ce indică premeditarea unui boicot ilegal la CCR, cu o nouă majoritate în interiorul Curții, dar și reacții politice tot mai vocale, cei patru judecători, susținuți de PSD, dar și de mari părți din elita politică și de afaceri apărută în România după prăbușirea comunismului, nu au prea mult spațiu de manevră.
De aceea, acțiunile lor par mai degrabă să vizeze câștigarea de timp, în așteptarea unui semn din altă parte.
Oricum, expunerea pe care și-au asumat-o i-a compromis, fiindu-le foarte greu ca în continuare să fie credibili în acțiunile lor și să mai reușească formarea unei noi majorități la CCR.
Cel mai probabil, cei patru așteptau un semn de la Sorin Grindeanu, liderul PSD, unul care a întârziat, determinându-i să reacționeze pentru a ieși din situația complicată pe care singuri și-au creat-o.
“…absența de la ședința din 29 decembrie nu a însemnat un blocaj al activității Curții, ci o decizie legată de respectarea regulilor de funcționare și a cadrului legal care guvernează activitatea Curții Constituționale a României”, au scris Deliorga, Stan, Licu și Busuioc, într-un lung mesaj prin care-și justifică refuzul de a vota în ședința CCR, două zile la rând.
Și mai interesant e faptul că judecătorii nominalizați de PSD, suspectați de boicot, anunță că mesajul lor e unul privat, ceea ce implică lipsa oricărei responsabilități profesionale față de ce au scris în declarație.
“Prezentele precizări exprimă exclusiv poziția autorilor și nu reprezintă o comunicare oficială a Curții Constituționale”, au scris cei patru, ceea ce înseamnă, în realitate, că e vorba de o opinie subiectivă, care nu se bazează pe acțiuni, decizii și evenimente verificabile.
Mesajul celor patru e, în realitate, un steag alb care confirmă că, undeva, s-au purtat negocieri, dar deocamdată e greu de sesizat ce înseamnă victoria noii majorități a CCR și cum va decurge în continuare reforma din sistemul de justiție.