Apele Române: UE nu a cerut României demolarea barajelor sau golirea marilor acumulări. Deciziile aparțin exclusiv autorităților române

Apele Române: UE nu a cerut României demolarea barajelor sau golirea marilor acumulări. Deciziile aparțin exclusiv autorităților române
Sprijină jurnalismul independent
Donează acum

Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) dezminte informațiile apărute în spațiul public potrivit cărora Uniunea Europeană ar fi impus României demolarea barajelor sau golirea unor acumulări importante de apă.

Instituția precizează că UE nu a transmis nicio instrucțiune sau obligație în acest sens, iar toate deciziile sunt luate exclusiv de autoritățile române.

„Uniunea Europeană nu a emis și nu a transmis României nicio instrucțiune sau obligație privind demolarea sau dezafectarea barajelor sau golirea acumulărilor importante de pe teritoriul național.”, subliniază ANAR, într-un comunicat dat publicității miercuri.

Potrivit instituției, în spațiul public este vehiculată cifra de aproximativ 1.200.000 de „bariere” la nivel european, prezentată eronat ca referindu-se la baraje mari. În realitate, explică ANAR, această cifră vizează în principal „lucrări hidrotehnice minore, vechi și degradate, precum praguri transversale mici, stăvilare, podețe, amenajări piscicole sau alte obstacole locale, adesea nefuncționale sau abandonate”.

ANAR precizează că barajele mari, strategice pentru România – precum Porțile de Fier, Vidraru, Paltinu sau Izvorul Muntelui-Bicaz – nu sunt vizate de astfel de recomandări. Acestea sunt proiectate, construite și monitorizate conform unor standarde stricte de siguranță.

În prezent, ANAR administrează 82 de baraje importante și 329 de baraje mai mici, toate aflate sub monitorizare permanentă. Alte baraje aparțin Hidroelectrica, autorităților locale sau altor deținători și sunt utilizate, în general, pentru piscicultură sau agrement.

Instituția reiterează că deciziile privind conservarea, modernizarea sau dezafectarea barajelor sunt luate exclusiv la nivel național, pe baza normelor românești și a recomandărilor specialiștilor. În cazul lucrărilor hidrotehnice minore degradate, soluțiile pot include reprofilarea albiilor cu pante line sau amenajarea de pasaje pentru pești, pentru a îmbunătăți curgerea naturală a râurilor și starea mediului.

„În concluzie, România decide suveran ce structuri se păstrează, se modernizează sau, în situații justificate, se dezafectează”, transmite ANAR.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇