Criza apei potabile din Prahova și Dâmbovița, care a lăsat în ultimele zile peste 100.000 de oameni fără resurse de apă, este însoțită de documente și declarații care contrazic explicațiile oficiale.
În timp ce rapoartele arată că autoritățile cunoșteau riscurile, o înregistrare cu camera ascunsă îl surprinde pe directorul Apelor Române, Florin Ghiță, vorbind „neoficial” despre lipsa de comunicare și scenarii ignorate.
„Trebuia să se facă o masă rotundă”
În înregistrarea realizată de Antena3 cu camera ascunsă, Florin Ghiță arată că instituțiile locale nu au comunicat suficient și că scenariile posibile nu au fost analizate complet.
„Acum neoficial, ABA Buzău-Ialomiţa s-a ocupat de lucrare şi de scăderea nivelului. S-au trimis nişte hârtii, dar părerea mea este că ABA Buzău-Ialomiţa trebuia să ia toate UAT-urile, toţi operatorii, şi să explice că e posibil să apară dificultăţi în asigurarea apei. Să ştie, să se aştepte că s-ar putea să scadă alimentarea, să aibă rezerve, astfel încât din rezervele alea să poată da apă raţional. Lipsa de comunicare a fost principala problemă”, spune șeful de la Apele Române.
Întrebat dacă recunoaște această problemă, Ghiță răspunde: „Da, recunosc. Trebuia să se facă o masă rotundă. S-au făcut oficial nişte hârtii. Trebuia să se ia în calcul mai multe scenarii. Oamenii care lucrează la ABA Buzău sunt acolo de 30 de ani. Ştiau că poate apărea turbiditate mare, dar noi de la nivel central nu aveam cum să ştim asta. Nimeni nu a anticipat că vor veni ploile.”
La întrebarea explicită „V-au luat prin surprindere?”, acesta răspunde că „Da.”
Declarațiile „oficiale”
Într-un interviu oficial, tonul lui Florin Ghiță este similar, dar formulările sunt prudente. El recunoaște că instituția pe care o conduce a greșit.
„Consider că a fost o lipsă de comunicare și nu s-au luat în calcul toate scenariile, inclusiv acesta”.
Întrebat dacă scenariul ignorat este cel al viiturii, Ghiță confirmă.
În schimb, devine evaziv atunci când este întrebat cum au ratat specialiștii un cod portocaliu emis cu 48 de ore înainte de ploi: „Nu știu. Așteptăm ancheta și o să vedem vinovații.”
Oficialul explică și momentul critic care a declanșat criza. „Incidentul s-a produs când colegii au vrut să facă manevre la golirea de fund şi s-a văzut că nu funcţionează. Atunci s-a luat decizia să se scadă nivelul până la 620 de metri. A fost o expertiză făcută, niște experți au luat decizia de a scădea nivelul din baraj, pentru că am fi putut să ajungem într-un scenariu în care să nu mai asigurăm deloc apă în aval. Ar fi trebuit să se ia în calcul toate scenariile, inclusiv să se țină cont și de fenomene meteo, ploi, torenți", a mai spus Ghiță. Care confirmă ca acest lucru nu s-a întâmplat.
Documentele care arată că riscurile erau cunoscute
Deși conducerea Apelor Române susține că ploile au venit „neanticipat”, documentele oficiale arată contrariul.
- Minută din 22 octombrie
Într-o notă redactată după o vizită la barajul Paltinu a reprezentanților Apelor Române, Ministerului Mediului, ABA Buzău-Ialomiţa și ESZ Prahova se consemnează clar că „există riscul creşterii turbidităţii în perioada lucrărilor”.
În același document se notează că lucrările continuă „în sistem de situaţie de urgenţă generată de riscul iminent privind întreruperea alimentării cu apă pentru populaţie şi industrie”.
- Informare din 6 noiembrie către Prefectura Prahova
Apele Române cer convocarea de urgență a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, menționând explicit un „risc iminent în exploatarea barajului”.
- Hotărârea CJSU – 6 noiembrie
Prefectura Prahova face publică decizia Consiliului Județean pentru Situații de Urgență, în care se vorbește, din nou, despre „posibilitatea apariţiei unei situaţii de urgenţă”. Prefectul județului Prahova, Daniel Nicodim, transmite că instituția a fost informată de Apele Române și de Sistemul de Gospodărire a Apelor Prahova asupra gravității situației.