Radicalii din opoziție vor să dea jos guvernul prin moțiune de cenzură pe care să o propună vineri. Premierul are dușmani peste tot, inclusiv în propriul partid. Totul se va decide după alegerile de duminică.
Ilie Bolojan și-a pus din nou mandatul pe masă, prin asumarea răspunderii în Parlament pentru Legea privind pensiile magistraților. Această lege este una dintre puținele acțiuni ale guvernului pe care o aplaudă toată țara, cu excepția procurorilor și judecătorilor. E pentru a doua oară când guvernul o aduce în Parlament, după ce Curtea Constituțională (CCR) a respins-o acum o lună, pe motiv că nu avea avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
Acum îl are, în forma sa negativă, deși Ilie Bolojan a făcut o concesie importantă și a mărit perioada de tranziție de la 10 la 15 ani, altfel spus legea prin care crește vârsta de pensionare a magistraților de la 48 la 65 de ani și limitează pensia la 70% din ultimul salariu net se va aplica abia din 2040. Judecătorii și procurorii ar fi vrut ca tranziția să fie până în 2050, iar pensia să se raporteze la venitul brut.
Consiliul legislativ a dat de asemenea aviz negativ și probabil că Înalta Curte va sesiza din nou CCR. Potrivit unor surse demne de încredere, dacă apare o nouă sesizare, în interiorul Curții se încearcă o majoritate de partea reformei. Nimic nu e sigur, însă, fiindcă presiuni dinspre magistrați persistă.
Dușmanii lui Bolojan
Mulți s-ar bucura să vadă un eșec al premierului, care eventual să-l oblige să renunțe la fotoliul de la Palatul Victoria. În primul rând PSD, care îl boicotează de câte ori are ocazia și critică toate măsurile pe care anterior le aprobă în ședințele de coaliție; apoi AUR, care speră să facă joncțiunea și să treacă la putere alături de PSD; nu în ultimul rând inamicii lui Bolojan din PNL: aripa Hubert Thuma-Eduard Hellvig, din care fac parte inclusiv miniștri din actualul cabinet și care așteaptă un pas greșit, o dezechilibrare, o alunecare a primului ministru. Înfrângerea lui Ciprian Ciucu la primăria generală a Capitalei va fi decontată în cele din urmă tot de primul ministru.
Se discută intens în Parlament despre depunerea unei moțiuni de cenzură, iar primul care a vorbit despre siguranța arcului de guvernământ în această situație a fost liderul UDMR, Kelemen Hunor. E nevoie de 116 semnături pentru o moțiune de cenzură, ceea ce nu e prea complicat chiar în peisajul ranchiunos dintre extremiști. Trecerea moțiunii e mai puțin posibilă, pentru că sunt necesare 233 de voturi.
Votul pentru Primăria Capitalei ar putea influența soarta moțiunii de cenzură
Dacă AUR depune moțiunea vineri, adică a treia zi după asumarea răspunderii guvernului, care a avut loc marți, votul asupra moțiunii de cenzură va avea loc după alegerile pentru primăria generală a Capitalei. E posibil ca scrutinul de duminică să influențeze moțiunea de cenzură. Kelemen Hunor a spus că deocamdată „nu simte” că în coaliție „cineva dorește căderea guvernului: vorbesc de ziua de azi. Ce se va întâmpla săptămâna viitoare vom vedea”.
Votul de duminică e sub semnul întrebării, fiindcă PNL și USR nu au reușit să cadă de acord asupra unui candidat comun. Cel mai recent sondaj arată că Anca Alexandrescu de la Realitatea TV, susținută de AUR, este la egalitate cu social-democratul Daniel Băluță cu 23,3%. Urmează liberalul Ciprian Ciucu cu 21%, Cătălin Drulă (USR) 15,5,% și Ana Ciceală (SENS) 8,4% (AtlasIntel, 27-30 noiembrie 2025).
O eventuală victorie a reprezentantei suveraniștilor, pe care, însă, Călin Georgescu tocmai a anunțat că nu o va susține, ar putea modifica ecuația actuală de putere.
Autor: Sabina Fati