Duminică, Daniel Băluță va încerca să facă saltul de la Primăria Sectorului 4 – administrația cu cel mai redus nivel de transparență din București – la Primăria Capitalei, instituția care oferă cel mai înalt grad de deschidere a procesului decizional, în oraș.
La conferința sa electorală de miercuri, 3 decembrie, l-am întrebat pe Daniel Băluță de ce Sectorul 4 este singurul din oraș care nu transmite online ședințele de Consiliu Local și ce ar face, dacă ar câștiga alegerile, atât pentru Sectorul 4, cât și pentru PMB.
Am întrebat și de ce Primăria Sectorului 4 nu publică informații esențiale despre companiile din subordinea Consiliului Local – informații care reprezintă standard minim în administrația locală modernă.
Răspunsurile conturează un primar confortabil cu opacitatea actualei administrații și care nu exclude, explicit, posibilitatea ca acest model să îl însoțească și la nivelul Capitalei.
Astăzi, explicăm de ce transparența administrativă este esențială pentru fiecare bucureștean și arătăm cum privește aceste lucruri unul dintre favoriții cursei pentru Primăria Generală, la alegerile din 7 decembrie.
De ce contează pentru cetățeni: ce se vede și ce se pierde fără transparență
Când urmărește o ședință de consiliu local, cetățeanul poate vedea comportamentul aleșilor: întrebările, ezitările, negocierile, gradul de înțelegere a tehnicii administrative și capacitatea de a-și explica obiectivele și modul în care vor să le atingă.
În București, transmiterea online a ședințelor de consiliu local și păstrarea înregistrărilor este o practică generalizată: 6 primării din 7 o fac.
PMB merge și mai departe: transmite live inclusiv ședințele de comisii, unde consilierii generali discută în detaliu proiectele înainte de ședința de plen.
Singura excepție este Sectorul 4, condus de Daniel Băluță.
Aici, singura formă de „transparență” este publicarea proceselor verbale după ce sunt aprobate, adică după ce au fost filtrate și asumate politic. Cetățeanul nu vede procesul decizional în timp real, ci se alege, cu întârziere, doar cu o versiune redactată.
Cum a rămas Sectorul 4 singura „zonă opacă” din Capitală
Situația actuală provine din Regulamentul de Organizare și Funcționare a Consiliului Local, adoptat pe 12 februarie 2021, la inițiativa lui Daniel Băluță (PSD).
Îl puteți citi, integral, aici:
Articolul 42 din Regulament prevede explicit că înregistrările ședințelor sunt incluse doar în procesul verbal, care devine public abia după aprobare.
Procesul verbal al ședinței din 2021 – singura sursă pe care o avem – arată că:
- unii consilieri locali PNL și USR s-au opus proiectului și au contestat faptul că primarul face regulamentul Consiliului
- președintele respectivei ședinței, Costin Constantin Bărdălău (PSD), insista ca un consilier PNL care îl filma ședința cu telefonul să fie dat afară,
- secretarul general al Sectorului 4, Anca Diana Artene, a justificat lipsa transparenței prin declarația:
„Transparența se asigură (…) prin prezența în sală a tuturor persoanelor interesate (…) Transparența este liberă, atâta timp cât este solicitată.”
Proiectul a trecut la limită: 14 voturi „pentru”, 12 „împotrivă”.
Dar efectul s-a păstrat și este, astăzi, unic în București: Sectorul 4 rămâne singura administrație locală în care realitatea din Consiliul Local este filtrată înainte de a ajunge la public.
Mai jos puteți citi integral procesul verbal al ședinței respective, singura sursă de informare publică rămasă cu privire la acele evenimente:
Ce spune Daniel Băluță – dialogul integral
La conferința de presă de miercuri, 3 decembrie, am întrebat direct de ce Sectorul 4 rămâne singurul fără transparență video și ce standard ar aplica Daniel Băluță, la PMB, dacă ar câștiga alegerile de duminică, 7 decembrie.
Mai jos, dialogul complet:
Gabriel Kolbay (GK): La momentul de față, Sectorul 4 este singurul care nu transmite live ședințele de consiliu local. Și dacă înțelegerea mea este corectă – se întâmplă acest lucru în baza unui ROF votat, la inițiativa dvs, în 2021.
De ce ați ales această modalitate restrictivă – cea mai restrictivă din București – pentru a asigura transparența cu privire la ceea ce se întâmplă în Consiliul Local? Și de ce nu ridicați stacheta măcar acum, la nivelul mediu pe care-l asigură toate celelalte primării?
Daniel Băluță (DB): Dați-mi voie să nu fiu de acord cu opinia dvs. Fiecare ședință de consiliu local are un script care este public și este transparent. Și este votat în integralitate de consiliul local. Astfel încât această caracteristică a transparenței este cu certitudine îndeplinită.
Faptul că colegii mei nu au dorit să modifice acest regulament – este un regulament votat de o altă structură a consiliului local – fără niciun fel de problemă, au tot concursul meu. Inclusiv au dreptul să inițieze un proiect de hotărâre de modificare a Regulamentului. Nu a fost inițiat niciodată un astfel de proiect de hotărâre, nici măcar de către colegii din Opoziție.
Astfel încât nu putem afirma vreo secundă că m-am opus unei astfel de inițiative de a transmite live ședințele de CL.
GK: Da, dar forma proiectului (care permite să nu se transmită live ședințele de CL) a fost inițiată de dv
DB: Da, în timpul pandemiei (fără legătură cu subiectul, celelalte primării transmit live și ședințele online– n.red.).
Ea poate fi modificată fără niciun fel de probleme. De aceea, avem instituții, inclusiv locale. De aceea, este firesc să fie proactive, din punctul acesta de vedere. Și lucrurile pe care consideră că le pot modifica în interesul cetățenilor, lucrurile acestea le pot face.
Fără niciun fel de problemă. Așadar, inițiativele pot aparține primarului sau consilierilor locali, în egală măsură. Este o întrebare simetrică pe care o puteți adresa inclusiv consilierilor locali, indiferent de partidul din care fac parte.
GK: Dacă ajungeți primar general, la alegerile de duminică, veți interveni asupra modului în care se asigură transparență acolo? Pentru că acolo este – la acest moment – cel mai înalt grad. Acolo se transmit inclusiv ședințele pregătitoare de comisii.
Realitatea este aceasta. Evident că lucrurile acestea trebuie să le păstrăm la cele mai înalte standarde. Nu este potrivită – din punctul meu de vedere – pentru că o hotărâre și un regulament sunt votate de un consiliu. Consiliul General a considerat să adopte un anumit tip de poziție. Și este normal să păstrăm și să conservăm acest lucru. Până când cineva își dorește să modifice.
O garanție pe care o avem, indiferent de situație, indiferent de rezultatul alegerilor, se pot perfecta și se pot completa regulamentele.
GK: Cineva nefiind dumneavoastră ...
Oricine.
GK: Adică nu veți merge la Primăria Generală să spuneți „nu mai transmitem live”...
Nu. N-am spus niciodată lucrul acesta. După cum vedeți, suntem niște oameni normali și raționali.
Ce înseamnă poziția lui Băluță pentru PMB
Declarațiile primarului transmit câteva idei-cheie:
- consideră actuala formă de transparență din Sectorul 4 „îndeplinită”, deși este minimă în raport cu celelalte primării;
- afirmă că nu s-a opus niciodată modificării ROF-ului – deși el însuși l-a inițiat, iar grupul său politic l-a susținut
- sugerează că, la PMB, nivelul actual de transparență poate fi păstrat „până când cineva dorește să modifice”, deschizând practic deja posibilitatea reducerii transparenței, dacă există voință politică.
Pentru un oraș care a făcut pași importanți spre deschidere administrativă, acest tip de flexibilitate în privința transparenței ar trebui să fie un mare semnal de alarmă.
Compania Sectorului 4: opacitate extinsă și în zona în care se cheltuiesc banii publici
Totul Verde SA este o companie deținută - potrivit portalului cu informații de business listăfirme.ro - de Consiliul Local al Sectorului 4 și societatea Clean ALL 4 City SA.
La rândul său, societatea Clean All 4 City SA este deținută tot de Consiliul Local al Sectorului 4 și de Direcția de Mobilitate Urbană, tot o entitate a sectorului.
Este, deci, o firmă a administrației locale care primește contracte consistente de la Primăria Sectorului 4. De regulă, prin licitații publice, la care se atribuie acorduri cadru.
Într-o documentare privind compensațiile și guvernanța companiilor edilitare, am încercat să aflăm:
- cine conduce compania,
- cine sunt membrii AGA și CA,
- structura organigramei
- dacă există persoane care lucrează simultan în companie și în primărie,
- cum se împart bugetele.
De pe site-ul societății, am reușit să identificăm doar o foarte mică parte dintre aceste date.
Am reconstruit fragmente din hotărâri de consiliu local și alte surse diverse. Dar pentru verificare am solicitat oficial informațiile și de la companie, dar și de la Primăria Sectorului 4.
Primăria fost singura care a răspuns. A avut nevoie de 30 de zile ca să ne spună atât: „Informațiile sunt accesibile din surse deschise.”
Răspunsul indică absența oricărui angajament real pentru informarea cetățeanului în ceea ce privește modul în care o funcționează compania care lucrează și cu bani de la Primăria Sectorului 4.
Ce spune Daniel Băluță despre lipsa de transparență a companiei
L-am întrebat pe Daniel Băluță de ce atât de puțină grijă pentru guvernanță și informarea cetățeanului, atât la Totul Verde SA, cât și la Primăria Sectorului 4.
Mai jos, dialogul cu primarul de sector:
DB: Vă repet, nu am aceeași opinie cu dv. Ceea ce vă pot spune este următorul lucru: societatea Totul Verde SA – și sunt convins că ați găsit lucrul acesta – este numărul 1 în România din punct de vedere al cifrei de afaceri și al profitului pe codul CAEN pe care îl are. Ăsta este un plus.
De câțiva ani de zile are un profit de 3 milioane de euro. Și cred că este cel mai important pentru cetățeni, în general. Această zonă și această latură a eficienței.
Cât privește modalitatea esențială în care ea funcționează, este un actor ca oricare altul, ca orice altă societate comercială pe piața liberă. Este un actor competitiv. Iar regulile pe care le respectă sunt tocmai în concordanță cu prevederile legale. Pentru că, dacă nu ar fi fost, cu certitudine organele de supraveghere ar fi intervenit asupra acestui aspect.
GK: Înțeleg. Dar cetățenii nu se informează doar dacă le faceți infrastructură. Se formează - după părerea mea – arătându-le lucrurile pe care le știți dumneavoastră, din administrație. Și rotițele care fac un angrenaj să funcționeze. Le puteți sugera ... le puteți cere colegilor de la Totul Verde SA să publice aceste informații, care sunt standard?
DB: (Arătând spre camerele de luat vederi de la conferință) Considerați că e o solicitare directă pe care o fac.
Transparența e un drept care nu se dă cu porția
Transparența administrativă nu este un detaliu. Și nu e ceva ce asigură primarul dacă și cât vrea.
Este instrumentul prin care un oraș își poate evalua liderii, își poate corecta erorile și își poate proteja resursele.
În București, am văzut, în ultimii ani, o tendință clară: instituțiile au deschis procesul decizional, au transmis ședințe integral, au publicat proiecte, au discutat în văzul publicului. Au fost și discuții tehnice. A fost și scandal. Dar – per total – primarii au mers în direcția firească a transparenței procesului administrativ.
Sectorul 4 este singura excepție. O insulă opacă într-un oraș care a ales, treptat, să le arate cetățenilor din ce în ce mai mult din culisele administrației locale.
Iar faptul că această opacitate nu este percepută de către primarul în funcție ca o problemă — ba chiar este justificată, relativizată sau prezentată ca „opțiune modificabilă la nevoie” — ridică întrebări despre viitorul transparenței la nivelul Capitalei.
Pentru că transparența nu se negociază în funcție de cine deține majoritatea într-un consiliu, ci se garantează. E dreptul cetățeanului să-și vadă administrația la lucru.
Duminică, bucureștenii vor vota nu doar un primar general, ci și un model de guvernare locală.