Camera Federativă a Sindicatelor Medicilor din România (CFSMR), afiliată Cartel Alfa, îi reproșează premierului Ilie Bolojan că „dezinformează opinia publică” cu privire la situația finanțării spitalelor și la salarizarea personalului medical.
Reacția vine după declarațiile făcute de prim-ministru în conferința de presă din 21 noiembrie, în care acesta afirma că multe spitale acordă sporuri la nivel maxim, iar peste 90% din buget ar merge către salarii, în detrimentul pacienților.
Federația „Solidaritatea Sanitară” avertizează că o reducere de 10% a salariilor - măsură despre care sindicatele susțin că ar fi fost luată în calcul de Guvern - „ar arunca sistemul în colaps”. Iar sindicatele medicilor susţin analiza.
Aceeași poziție este împărtășită și de ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, pe care medicii îl dau drept exemplu. „Medicii, asistentele medicale, infirmierele, întreg personalul medical – oameni care poartă acest sistem pe umeri – nu pot fi puși în linia întâi ca țap ispășitor pentru nepăsare, nedreptăți, indolență sau incompetență administrativă”, a spus Rogobete.
Ce i se reproșează premierului
Sindicaliştii din Sănătate îl acuză pe premier că a creat „o imagine falsă” privind plata sporurilor și volumul salariilor. Organizația subliniază că:
- orele de gardă efectuate peste norma obligatorie sunt plătite la tariful orar din 2018, nu la nivelul anului 2025;
- sporurile sunt calculate conform legii salarizării din 2017, neactualizată;
- există „un număr destul de mare de medici care nu primesc niciun spor”, ceea ce generează „o discriminare financiară negativă”.
„Noi dorim pentru muncă egală, plată egală. Adică, pentru orele de gardă efectuate în afara orelor de gardă obligatorii pentru norma de bază, să fie plătite la tariful orar din anul 2025”, afirmă sindicatul, într-un comunicat remis luni Spotmedia.ro.
Sindicatele susțin că nu medicii sunt cei care au cerut amânarea aplicării noii legi a salarizării, în care sporurile ar fi fost integrate în salariul de bază: „Este o deficiență a decidenților guvernamentali.”
De asemenea, consideră că legea nr. 153/2017 „a reușit prin efectele ei financiare să încetinească, nu să oprească total, migrația medicilor”.
„Medicii primesc de 2,13 ori mai puțini bani decât ar trebui”
Un alt punct criticat vizează indemnizația pentru titlul științific de doctor, stabilită la 50% din salariul minim brut pe economie. Medicii explică în comunicat, cu cifre exacte, de ce consideră că sunt nedreptățiți:
- în 2018, salariul minim era 1.990 lei - indemnizația este de 950 lei
- în 2025, salariul minim este 4.050 lei - indemnizația ar trebui să fie 2.025 lei
În prezent, însă, indemnizația este plafonată la nivelul din 2018. „Medicii primesc de 2,13 ori mai puțini bani decât ar trebui normal să primească pentru calificarea superioară suplimentară.”
Organizația vorbește despre „o nouă discriminare financiară negativă, fără ca medicii să fie vinovați” și reamintește efortul formării profesionale: șase ani de facultate, 50 de examene, lucrare de diplomă, apoi rezidențiat de 4-6 ani și pregătire continuă.
Medicii reclamă burnout
CFSMR avertizează că deficitul de personal riscă să blocheze gărzi întregi în unele spitale, iar volumul de muncă este „solicitant până la epuizare”.
„Apar la medici epuizarea (burnout) și chiar decesul în timpul sau la sfârșitul orelor de gardă.”, se menționează în comunicat.
Acuză premierul de „incitare la ură” și solicită scuze publice
Pasajul cel mai dur din comunicat îl vizează direct pe premierul Ilie Bolojan: „Prin afirmațiile dvs. făcute în conferința publică din data de 21.11.2025, ați incitat la ură între categoriile de personal medical dar și între diverse categorii sociale.”
Ei invocă articolul 369 din Codul Penal și solicită premierului:
- să prezinte scuze public,
- să nu mai permită accesul la conferințe unor jurnaliști „care nu dau dovadă de imparțialitate și echidistanță.”
Ce a spus, concret, premierul Ilie Bolojan
Declarațiile la care fac referire reprezentanții sindicali ai medicilor provin din conferința în care premierul a susținut că multe spitale din România sunt „pentru angajați, nu pentru pacienți”.
„Avem în România multe spitale care sunt în situația în care peste 90% din bugetul pe care îl primesc este dedicat salariilor. Cât mai rămâne pentru medicamente, pentru a combate infecțiile nosocomiale, pentru dotări cu aparatură, pentru analize, pentru alte lucruri care țin într-adevăr de calitatea serviciilor medicale?”, a spus Ilie Bolojan.
Șeful Guvernului a adăugat că normarea personalului este făcută „la nivel minim ca să fie cât mai mulți angajați” și că finanțarea actuală „nu este legată suficient de serviciile medicale”. „Acest tip de spitale, din păcate așa, ca să simplific, nu sunt pentru pacienți, ci sunt pentru angajați”, a mai spus premierul.