Ministerul Muncii a pus în transparență decizională proiectul de lege care modifică regimul cumulului pensiei speciale cu salariul în sistemul public. Regula generală este simplă: dacă o persoană primește o pensie specială (necontributivă) și se angajează din nou la stat, aceasta va încasa doar 15% din pensie pe durata angajării, salariul fiind încasat integral.
Totuși, patru categorii de speciali sunt exceptate de la acest mecanism. Cei aflați în această situație vor putea să încaseze în continuare pensia specială integrală plus salariul, la fel ca în prezent.
Nici proiectul de lege și nici expunerea de motive nu explică logica acestor excepții. Putem presupune că legiuitorul a considerat că funcțiile vizate sunt prea importante pentru a risca o demisie, o întrerupere de mandat sau o destabilizare instituțională, pe motiv că titularii lor nu sunt mulțumiți financiar.
Iată care sunt cele patru categorii de speciali:
1. Persoanele alese în funcții publice
Această categorie include: Președintele României, senatorii și deputații, aleșii locali - primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți ai consiliilor județene, europarlamentarii.
Toți vor putea cumula în continuare pensia specială cu salariul sau indemnizația.
În practică, asta înseamnă că un parlamentar sau un primar care încasează și o pensie specială (ex. militară, magistrat, MAI etc.) va continua să primească 100% din pensie, pe lângă salariul sau indemnizația pentru funcția aleasă.
Deși nu oferă niciun motiv, putem presupune că legiuitorul a vrut să evite situațiile în care aleșii ar fi tentați să renunțe la mandat din motive financiare sau în care ar fi vulnerabili la presiuni în timpul exercitării unei funcții obținute prin vot.
2. Persoanele numite în funcții în instituții și autorități publice prin hotărâre a Parlamentului
Aici intră conducerea BNR (guvernator, viceguvernatori, membrii Consiliului de Administrație), conducerea Curții de Conturi, conducerea Avocatului Poporului (adjuncți, consilii), conducerea CNA, ANRE, ASF, a Institutului Cultural Român sau a altor autorități unde numirea se face direct de către Parlament.
Aceste persoane vor continua să încaseze pensia specială integrală și salariul integral, fără nicio limitare.
La fel, putem presupune că rațiunea exceptării ține de stabilitatea mandatelor și de faptul că funcțiile sunt ocupate politic pentru un termen fix. Și nu putem risca blocaje sau demisii pe motiv de suferință financiară.
3. Persoanele care dețin mandate cu durată prevăzută în Constituție
Aceasta este categoria în care intră, printre alții, judecătorii Curții Constituționale, Avocatul Poporului (mandat prevăzut în Constituție), alți demnitari cu statut constituțional.
După cum bine știm, unii dintre judecătorii CCR se află printre beneficiarii celor mai mari pensii speciale din România. Ei vor continua să încaseze integral pensia și indemnizația.
Exemple recente din declarațiile de avere ale judecătorilor CCR:
- Cristian Deliorga – peste 825.000 lei pensii în 2024 (aprox. 68.800 lei lunar), plus aproape 480.000 lei salariu anual de la CCR (aprox. 40.000 lei lunar).
- Bogdan Licu – 383.000 lei pensie (aprox. 32.000 lei lunar) + 405.000 lei salariu CCR (aprox. 33.700 lei lunar).
- Gheorghe Stan – 287.572 lei pensie + 67.060 lei restanțe, plus 473.540 lei salariu CCR.
- Mihaela Ciochină – 417.000 lei pensii + 180.000 lei restanțe, plus 413.745 lei salariu CCR.
Deși nu există o justificare oficială pentru exceptare, putem presupune, din retorica de până acum, că legiuitorul a considerat că nu poate interveni cu o restricție financiară care ar putea influența independența funcției sau exercitarea mandatului.
4. Persoanele numite în funcție de Președintele României în baza hotărârilor CSAT
Categoria vizează funcții din zona securității naționale, cum ar fi structurile cu atribuții în apărare, ordine publică și siguranță națională, demnitari numiți prin hotărâri CSAT, funcții unde Președintele are rol direct, iar activitatea instituției este considerată critică. Aici intră, de regulă, pozițiile cu rang înalt din instituții sensibile ale statului.
Și aceste persoane vor continua să cumuleze pensia specială integrală cu salariul integral. Motivul, și de data asta, îl putem presupune: legiuitorul o fi avut în vedere protejarea funcțiilor critice pentru securitatea națională, unde ne-am putea trezi cu vulnerabilități, dacă ne jucăm cu stabilitatea financiară a respectivilor. Nu se pun cazurile când posturile stau de ani de zile neocupate.
Câți pensionari speciali lucrează la stat?
Nici legea și nici expunerea de motive nu prezintă vreo cifră oficială privind numărul persoanelor cu pensii speciale care lucrează în continuare la stat și care vor fi afectate de aceste schimbări sau vor intra sub incidența excepțiilor. Nu există nici o evidență/statistică centralizată pe tema asta.
Potrivit unei evaluări realizată de Europa Liberă România, ar exista aproximativ 10.000 de persoane cumulează pensia cu salariul în instituțiile publice.
Doar că această cifră include toți pensionarii care lucrează la stat, nu doar beneficiarii pensiilor speciale. Prin urmare, nu știm câți dintre ei sunt, în realitate, vizați de lege. Și nici câți or să mai rămână să muncească, după ce va intra în vigoare noua lege.
Ce se întâmplă după ce legea intră în vigoare
Proiectul prevede că legea va intra în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial. Până atunci, documentul se află în consultare publică pe site-ul Ministerului Muncii.
Săptămâna aceasta, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, a anunțat că proiectul de lege privind cumulul pensie-salariu ar putea intra în Parlament săptămâna viitoare, la pachet proiectul de lege privind pensiile magistraților.
După intrarea în vigoare a legii, instituțiile publice vor avea la dispoziție 15 zile pentru a solicita pensionarilor care dețin pensii de serviciu sau militare să își exprime opțiunea: rămân în activitate, cu pensia redusă, sau încetează raportul de muncă și păstrează pensia integrală. Contractele celor care nu transmit o opțiune în acest termen vor înceta automat.
Pentru cei care aleg să rămână, casele de pensii vor recalcula pensia, iar noul cuantum, diminuat cu 85%, va fi aplicat începând cu prima zi a lunii următoare.