Aliații occidentali ai Kievului resping planul de pace propus de SUA în forma sa actuală, care vizează să pună capăt războiului Rusiei în Ucraina, subliniind într-o declarație comună, publicată după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg, că proiectul reprezintă o „bază” pentru discuții, dar necesită „eforturi suplimentare”.
„Proiectul inițial al planului în 28 de puncte include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă. Prin urmare, consideram că proiectul este o bază care va necesita eforturi suplimentare”, au afirmat liderii din 11 țări și Uniunea Europeană, declarându-se în același timp extrem de „îngrijorați de limitările propuse pentru forțele armate ucrainene, care ar face Ucraina vulnerabilă la viitoare atacuri”, relatează dpa, AFP și Reuters.
Ei au reiterat, de asemenea, că sunt „clari în ceea ce privește principiul că granițele nu trebuie modificate prin forță”.
Totodată, oficialii au insistat asupra faptului că elementele planului privind UE și NATO „necesită consimțământul membrilor UE și ai NATO”.
Declarația este semnată de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de președintele Consiliului European, Antonio Costa, precum și de șeful statului francez Emmanuel Macron, de președintele finlandez Alexander Stubb, cancelarul german Friedrich Merz și premierii canadian Mark Carney, irlandez Micheal Martin, italian Giorgia Meloni, japonez Sanae Takaichi, olandez Dick Schoof, spaniol Pedro Sanchez, britanic Keir Starmer și norvegian Jonas Gahr Store.
SUA nu participă la summitul G20 din acest an. G20 este format din 19 țări plus Uniunea Europeană și Uniunea Africană și reprezintă 85% din PIB-ul global și aproximativ două treimi din populația lumii.
Planul de pace propus de SUA
Planul propus de SUA prevede cedări teritoriale semnificative în favoarea Rusiei și restricții dure asupra statutului militar și geopolitic al Ucrainei. Include, de asemenea, garanții de securitate pentru Ucraina, inspirate din Articolul 5 al NATO.
Crimeea, Donețk și Lugansk ar fi recunoscute de facto ca teritorii rusești, inclusiv de către SUA. Regiunile Herson și Zaporojie ar fi împărțite de-a lungul actualei linii de front. Ucraina s-ar retrage din partea regiunii Donețk pe care o mai controlează (cam 14%), aceasta devenind zonă tampon demilitarizată sub control rusesc.
Ucraina ar renunța total la aderarea la NATO (dar va putea deveni membru UE), își va limita armata la circa 600.000 de militari (de la 880.000), niciun fel de trupe de pace nu vor staționa în Ucraina, care va fi protejată de baze de avioane de luptă europene create în Polonia.
Se semnează un pact de neagresiune între Rusia, Ucraina și Europa, iar dacă Rusia ar invada din nou Ucraina, s-ar declanșa un răspuns tip „articolul 5 al NATO” din partea SUA și a aliaților europeni.
100 de miliarde de dolari din activele rusești înghețate ar finanța reconstrucția Ucrainei, centrala nucleară Zaporojie ar fi repornită, energia fiind împărțită 50%–50% între Ucraina și Rusia, ar începe reintegrarea Rusiei în economia globală.
Mai mult, SUA ar încheia un acord cu Rusia în energie, resurse naturale, infrastructură, inteligență artificială, centre de date și extracția metalelor rare.
Toate părțile primesc o amnistie completă pentru actele comise în timpul războiului, toate ambiguitățile din ultimii 30 de ani vor fi considerate rezolvate, Rusia se obligă să nu invadeze țările vecine, iar NATO să nu se extindă în continuare. Ucraina trebuie să organizeze alegeri în 100 de zile de la semnarea acordului.
Un „Consiliu pentru Pace” condus de Donald Trump ar supraveghea implementarea planului.
O analiză AFP arată că în urma planului american, care prevede retragerea armatei ucrainene din teritorii pe care le controlează în continuare, Rusia ar putea să câștige o suprafață de aproximativ 2.300 kmp, aproape suprafața Luxemburgului, fără să tragă un singur foc de armă.
Trump a confirmat că joi, 27 noiembrie, ziua de Thanksgiving în SUA, este termenul-limită dat Ucrainei pentru semnarea planului de pace. A justificat implicarea SUA în plan pentru că vor ca uciderile să înceteze, a avertizat Ucraina că situația de pe front este gravă și că „va pierde mai mult teritoriu într-un timp scurt”. A mai spus că termenul-limită ar putea fi ajustat, doar dacă negocierile avansează satisfăcător.
Și Vladimir Putin a confirmat, într-un final, că a primit planul de pace american, după ce, în ultimele zile, Kremlinul susținuse public că nu a primit „oficial” niciun document. A zis că e o versiune modernizată a planului prezentat la întâlnirea cu Trump din Alaska și că ar putea „servi drept bază” pentru o eventuală soluționare finală a conflictului.
Putin a mai declarat că Moscova este pregătită pentru discuții despre pace, dar e, în același timp, mulțumită și de evoluțiile „operațiunii militare speciale”. Și dacă Kievul refuză propunerile lui Trump, Rusia va continua să cucerească teritorii ucrainene.
Volodimir Zelenski a promis că va negocia și va face tot ce ține de partea ucraineană ca să nu existe pretexte că Kievul se opune încheierii războiului. Totuși, într-un mesaj transmis națiunii vineri seara, Zelenski a spus că este unul dintre cele mai grele momente din istoria Ucrainei, care se află în fața unei alegeri extrem de dificile: „Fie pierderea demnității noastre, fie riscul de a pierde un partener esențial. Fie acceptarea celor 28 de puncte dificile, fie o iarnă extrem de dură – cea mai dură de până acum – și pericolele care vin odată cu ea. O viață fără libertate, fără demnitate, fără dreptate. Și să ni se ceară să avem încredere într-un om care ne-a atacat deja de două ori”.